Contemporanul » Polemice (pagina 4)

Polemice

Dan Voiculescu: Umanismul pragmatic şi celelalte tipuri de umanism contemporan

Neajunsul major al construcţiilor ideologice îl reprezintă încremenirea, incapacitatea acestora de a se adapta într-⁠un ritm comparabil cu ritmul evoluţiei societăţii. Lumea modernă, a secolului XXI, nu are cum îşi găsi răspunsurile la marile întrebări în dogme împietrite, ale altor veacuri. Aceasta este premisa de la care am pornit atunci când am încercat să găsesc o expresie nouă pentru vechea ...

citește »

Risipitorii

Ne risipim şi risipim. Suntem din ce în ce mai risipitori. Mentalul stabil şi tradiţional e batjocorit în fel şi chip, personalităţile sunt şi ele minimalizate, ţintele fiind elitele cu reală conştiinţă naţională. Depreciem, depreciem, poate nu mai rămâne nimic. Sub un titlu ambiguu, În silă, dar fără dragoste se poate, europarlamentarul băsesc TRU afirmă de Crăciun, 2017 (25 decembrie, ...

citește »

Basarab Nicolescu despre „Evanghelia transumanistă”

Umanitatea este în faţa spectrului autodistrugerii (triplă: materială, biologică şi spirituală) şi, gândind planetar, savantul propune o conştiinţă vizionară, hrănită de „speranţa autorenaşterii” În felurite împrejurări, Basarab Nicolescu, adică neobositul metodolog al transdisciplinarităţii, reamintea că epoca pe care o traversăm, „o epocă de nouă barbarie”, sfidând potopul declaraţiilor umaniste, poate fi definită printr-⁠un triptic conceptual: anthropocen, panterorism şi transumanism. Dacă ...

citește »

Bogdan Creţu: Viaţa lui Mihai Ursachi scrisă de Securitate

O altă sursă, trimisă în recunoaştere în casa poetului, raportează: „Referitor la existenţa unor arme la el, nu am observat decât un cuţit care poate fi luat drept pumnal, dar este cam mic şi se serveşte de el la deschiderea sticlelor cu apă minerală la masă” Arhivele Securităţii reprezintă o sursă generoasă, dar şi înşelătoare, poate chiar toxică, pentru cine ...

citește »

Theodor Codreanu: Marea reeducare. Obstacol în calea revoluţiei mondiale

Artiştii, scriitorii, politologii şi filosofii reeducatori de după 1989 s-⁠au străduit enorm să demaşte mizeria României şi a românilor, fiind, pentru asta, premiaţi şi lăudaţi în anumite medii din lumea postmodernă. Ei au recurs, pentru asta, la scene şi imagini de o cruzime şi de o mizerie cu nimic mai prejos decât ororile de la Piteşti. Ţurcanu voia să le ...

citește »

Mircea Braga: Noul val – depoziţia din refugiu. Ce înseamnă, de fapt, „asemenea”

În manieră destructurantă şi la cote realist-⁠cinice sau de-⁠a dreptul vulgarizate, trăirile şi atitudinalul oferite de noul val mai poartă umbrele „evidenţelor” din istoria hauntologicului (pe care Platon le-⁠a destinat peşterii), dispreţuită ca nefrecventabilă De fapt, ceea ce afirmă textele teoretice nu se detaşează ca „program” (lucru recunoscut, de altfel), ci ca planşă a unui climat pe care o doresc ...

citește »

Magda Ursache: Oser le lire!

„Cine gustă pe cronicari va gusta şi pe Eminescu, şi va gusta şi pe cei mai moderni scriitori naţionali, cu aceeaşi intensitate”. Pompiliu Constantinescu O carte-⁠manifest, de pus în mâna tinerilor, a publicat (cam fără ecoul pe care trebuia să-⁠l aibă) Alex. Ştefănescu, la Curtea veche, Bucureşti, 2014: Mesaj către tineri. Redescoperiţi literatura! Şi asta pentru că noi scrim (sic!), ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Cioran dincolo de mască

Adevăratul Cioran, aşa cum a fost, un „leneş performant”, e de găsit, bănuim, în scrisori. Fiindcă, ne avertiza însuşi Cioran, „cel mai adesea opera este o mască”; dar nici epistolierul, fie şi transparentizat, pare să nu se lepede de mască Să ne amintim că, în ochii contemporanilor, de pe baricada raţionaliştilor, tânărul Cioran a fost taxat drept „un cabotin al ...

citește »

Bogdan Creţu: Stiluri şi teme literare după 1990

Bogdan Cretu

Treptat însă, literatura pierde teren. Ficţiunea în sine nu mai are căutare. Cele mai mari succese editoriale ale anilor ’90 sunt cărţile autobiografice, memoriile sau jurnalele scriitorilor interbelici, martori ai unei lumi drastic controlate şi instrumentalizate ideologic în timpul comunismului Anul 1989 deschide, în mod evident, o nouă etapă a literaturii române. În primul rând, ea scapă de sub controlul ...

citește »

Răzvan Theodorescu: Ceva despre „naţionalism” la Centenar

În numele acestei istorii a ideilor româneşti, afirmată de câteva ori chiar în acest loc, în anul Centenarului se cuvine ca aici, în aula Academiei Române, să declarăm sonor că naţionalismul este o doctrină pozitivă şi că celebra sintagmă a lui Kipling „my country right or wrong” poate fi însuşită de orice fiinţă normală care, în mijlocul mondializării, are o ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now