Arhiva Contemporanul

Contemporanul nr. 08 August 2023

Contemporanul nr. 08 August 2023

În loc de editorial
Nicolae Breban • Omul religios / 3
Artiştii au o mai puternică feminitate, care uneori domină masculinitatea, iar militarii, oamenii politici sunt dominaţi de masculinitatea din ei.
Uneori tensiunea este internă, stă în noi înşine, e feminitate în cuplu cu masculinitatea.

Conexiuni • Conferinţele Academiei Române
Gabriela Haja • Începuturile teatrului românesc / 4
Cercetările realizate de dr. Gabriela Haja aduc în prim-plan trecerea de la aceste cutume şi ritualuri populare la producţia dramatică aşa cum o înţelegem astăzi.

Mircea Dumitru • Conferinţe ştiinţifice / 4
Academicianul Mircea Dumitru a deschis lucrările Sesiunii speciale cu tema „Logică şi aplicaţii”, din cadrul Congresului Matematicienilor Români, ediţia a X‑a, manifestare ştiinţifică ce a reunit în acest an peste 400 de matematicieni.

Cronica literară
Ştefan Borbély • Salvator salvatus / 5
Din perspectiva acestei „chei” de interpretare pot fi abordate personajele din proza scrisă de către Silviu Lupaşcu, ea meritând, cu certitudine, o mai mare atenţie decât aceea, aleatorie, care i s‑a conferit până acum.

Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • De ce nu vorbim şi nu scriem corect româneşte? / 6
Fenomenul pocirii limbii nu este nou. Eminescu se revolta în „Scrisoarea a II‑a”, publicată în 1881: „Căci întreb, la ce‑am începe să‑ncercăm în luptă dreaptă/ A turna în formă nouă limba veche şi‑nţeleaptă?”
Oricine urmăreşte programele de televiziune sau receptează mesaje de pe reţelele de socializare se cruceşte de mulţimea de „inovaţii” aduse limbii române, mai ales prin preluarea unor decalcuri din engleză.
Şi în secolul al XVIII‑lea, Ienăchiţă Văcărescu apăra şi preamărea limba română, lăsând‑o moştenire spre a fi „crescută” şi „cinstită” împreună cu patria.
Mai demult, când veneau să investească în România, reţelele străine făceau un efort minim de românizare sau de traducere a numelor. Acum, totul este otova, ca pretutindeni în Europa.

Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Hermeneutici rebreniene / 8
Reducerea spaţiului acordat creaţiei rebreniene din programele şcolare actuale oferă un argument de nerefuzat în favoarea unei lecturi integrale şi extensive a romanului, ancorată într‑o exegeză valoroasă.


Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi • O proiecţie a eternităţii / 9
Mă aud răspunzând: „Poemele înscrise parcă în ADN se reţin cu bucurie, fără efort”. Am citit‑o, e adevărat, de zeci, de sute de ori până m‑am auzit recitând‑o dintr‑o suflare. E o capodoperă din specia rară a acelor poeme care îţi taie respiraţia.
Prezentul ca proiecţie a eternităţii şi a frumuseţii, totodată. Prezentul ca un context viu‑perspicace de a dărui cât mai mult din darurile aşezate înlăuntrul tău la naştere.

Lecturi
Iulian Boldea • Artă naţională şi specific regional / 10
Cărţile lui Valentin Trifescu impun prin deschiderile teoretice spre temele interculturalităţii, ale confluenţelor şi interferenţelor culturale şi artistice.
Etapă necesară pentru studierea artei, istoria istoriografiei de artă presupune şi o reflecţie lucidă asupra profesiei înseşi, doar astfel putându‑se „înţelege mai bine mecanismele interioare de producere a textelor despre artă”.


Polemice
Mircea Platon • Reacţiuni şcolare / 11
Începând cu Bacalaureatul din România educată de la anul, elevii vor primi sarcina de a identifica emoticonul sinonim unui alt emoticon. La urma urmelor, aşa comunică ei astăzi.
La examenul de Bacalaureat de anul acesta, extrem de mulţi elevi au avut dificultăţi cu înţelesul locuţiunii adverbiale „de bună seamă”. Desigur că elevii şi părinţii au protestat împotriva samavolniciei de a întreba oameni între 18 şi 19 ani ce anume înseamnă expresia de mai sus.

Lecturi
Marian Victor Buciu • Ideologie şi biografie / 12
Ea este mai ascunsă, rarefiată, în regimul totalitar vigilent prin cenzură, exhibată liber după exil.
Biografia lui Norman Manea este scrisă şi retrăită în operă, într‑o ficţiune oblică, apoi în scrierile nonfictive, eseuri, publicistică diversă.


Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Ce să (re)citim în vacanţă? / 13
Celebrităţii de dinainte de 1989 şi succesul de public al lui Tolstoi i‑am opus în ultimele decenii nelectura şi realişti subţiri, la modă, sau pe care n‑am avut voie să‑i citim. Fără Tolstoi, puţini prozatori de forţă ar fi apărut după război.

Polemice
Theodor Codreanu • Postmodernismul şi secularizarea creştinismului / 14
Adevărul creştin este iubirea de semeni. Alegerea lui Aristotel nu e creştină: Amicus Plato, sed magis amica veritas. Între adevăr şi Hristos, creştinul alege pe Hristos, care este Adevărul.
Caputo nu poate spune mai mult decât că Dumnezeu e dorinţa, pe care nu trebuie s‑o refulăm, fiindcă produce ceea ce Kierkegaard numise maladie à la mort.


Credinţă şi cultură
† Timotei Prahoveanul • Un episcop român în ţinutul Scandinaviei / 15
Mi‑am adus aminte în aceste zile, când s‑au împlinit 15 ani de la instalarea întâiului Episcop al românilor din Scandinavia, în persoana tânărului ierarh Macarie Drăgoi, atmosfera plină de bucurie din capitala Suediei, la care am fost şi eu părtaş.
Orice apostol, celebru sau nu, propovăduitor al Evangheliei într‑un loc abia cunoscut sau aflat „sub lumina reflectoarelor”, va trebui să recunoască, cu smerenie, asemenea lui Pavel, că nu este vrednic să se numească apostol.


La persoana I
Daniel Cristea‑Enache • Ultima vară a mamei mele / 16
Nu poate să mă schimbe prea mult, fiindcă sunt încăpăţânat exact ca ea; iar asta îi dă un sentiment de mândrie. Chiar şi atunci când mai îmi face câte o observaţie, zâmbeşte într‑un fel anume. Sunt copilul ei. E Mama mea.
Mama lipsea. Unde era? A murit, mi s‑a spus. Cum adică a murit? Şi chiar dacă a murit, unde este? Ştiam deja că oamenii mor, dar moartea era ceva complet abstract pentru mine şi nu făceam legătura între moartea mamei şi absenţa ei de acasă.

Cărţi
Adrian Lesenciuc • Methodos / 17
Parcurgerea hărţilor fiecărui interval de vârstă creatoare, ori refacerea reţelei cu nodurile de energie ale locurilor binecuvântate, ori ale persoanelor care au servit drept far într‑un parcurs biobibliografic de excepţie pot fi o cale de apropiere de această carte.
Extrem de generoasă, bogată în deschideri, Cartea paşilor este cu certitudine o lucrare complexă şi utilă, care se va bucura de o receptare pe măsura calităţii şi valorii sale.


Polemice
Constantin Toader • Patriotismul, de la fapte la vorbe / 18
Astăzi, patriotismul economic, redus la forma alimentară, se manifestă radical diferit, guvernanţii trecând la o vastă acţiune de deconstrucţie postmodernistă a sistemului energetic, edificat cu trudă de atâtea generaţii.

Cornel Ungureanu • 80
Adrian Dinu Rachieru • Cornel Ungureanu şi „proiectul geografic” / 19
Cornel Ungureanu, spirit mobil, vervos, vădind „geocuraj”, îşi va deschide compasul critic înspre Europa Centrală, atent la conexiuni şi interferenţe, propunând un comparatism benefic, puţin frecventat la noi.
Cercetând harnic arhivele, propunând conexiuni, risipind idei, deschizând noi piste exegetice, instalat decenii bune în tranşeele criticii de întâmpinare, Cornel Ungureanu a înţeles contemporaneitatea în sens larg, ca istorie a vieţii spirituale.
Cinstind începătorii, acele personalităţi inaugurale, reînvie, cu har prozastic, o lume de altădată, de la Gabriel Ivul şi Mihail Halici la Tata Oancea, de pildă. Scormonitor de arhive, Cornel Ungureanu decupează o zonă literară şi defineşte, pe urmele altora, cu o percepţie tandră, barocul, senzorialitatea, viaţa ca sărbătoare.


Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Ioan Pavăl
I. Dumbrăveni – miracolul care întoarce românii din străinătate acasă / 21
Vin acasă, în Dumbrăveni, oamenii din străinătate şi fac nişte lucruri extraordinare, adică lucrează foarte bine, într‑un ritm alert, susţinut.
Când spui „acasă”, deja te apropii de oamenii cei dragi, te apropii de ce vrei să faci cu adevărat, te apropii de copii, te apropii de oamenii pe care‑i iubeşti şi cu care vrei să faci lucruri frumoase.
Nu vorbe mari, ci fapte mari; nu‑s costuri exagerate pentru a aşeza în pagina realităţii visul de a‑i întoarce pe români acasă; se cuvine însă să‑i oferi ceva ca el să se întoarcă de unde a plecat, în patria lui, în locul lui de naştere, acasă.
Celor plecaţi în străinătate le dau exemple de tineri de vârsta lor care au stat acasă, în Dumbrăveni, şi – am o vorbă bună – „au stat şi au păzit cetatea”; unii dintre ei, de fapt mulţi, au realizări mai mari decât cei care au lucrat dincolo de graniţele Ţării Româneşti.


Corespondenţă din China
Ding Chao • Geniul inimii şi „Duhul Vieţii Sfânt” / 23
Ca unul dintre primii cititori şi în calitate de traducător în chineză al acestei cărţi, deşi am învăţat limba română şi o folosesc timp îndelungat, mi‑am dat seama, totuşi, că nu‑i deloc uşor de înţeles un autor şi o operă, mai cu seamă când avem în faţă o carte cu un conţinut lingvistic, istoric şi cultural aproape caleidoscopic, plin de diverse inspiraţii, aluzii religioase şi filosofice europene.
Implicaţiile filosofice ce reies din acest roman în versuri, Geniul inimii, îi atribuie, fără îndoială, profunzime, astfel încât romanul acesta în versuri poate fi trecut în rândul valorilor rar întâlnite atât în literatura română actuală, cât şi în literatura universală.
Această operă are un colorit dens, cu rădăcinile şi în cultură religioasă, astfel încât tema sufletului (precum şi a caracterului veşnic al sufletului) poate fi urmărită până la originile ei discutate în filosofia şi credinţele de pe vremea vechilor greci şi evrei.

Antologiile Contemporanul • Lirica suedeză
Karin Boye (1900-1941)
Prezentare şi traducere de Dorina Brânduşa Landén / 25

Polemice
Magda Ursache • Observări în linie dreaptă / 26
Dezinvolt‑ostil, cercetătorul austriac al Estului, Oliver Jens Schmitt, le spune românilor, la ei acasă, ce primitivi, necredincioşi şi păcătoşi sunt, sub pretext că le spune adevărul. Nu corector, ci demolant.
Tentativa de distrugere a bisericii lui Dumnezeu nu va reuşi. El e peste tot şi intervine mereu când trebuie, cum ne asigură minţile cele mai luminate, şi din Apus, şi din Răsărit, avându‑L la temelia fiinţei. Le cred.

Criza de mentalitate
Constantin Lupeanu • Iubim / 27

Agenda academică
Războaiele secolului XX: subiect al culturii, artei şi al lieux de mémoire
Războiul, în multiplele sale faţete, reprezintă atât subiect al operelor de artă, cât şi o temă majoră de reflecţie academică. Pogromul de la Iaşi, din 28‑29 iunie 1941, reprezintă unul dintre cele mai cercetate episoade din istoria recentă a României.

Mihai N. Ducea • Memoria timpului geologic / 27
Planeta noastră există în Univers de aproximativ 4,5 miliarde de ani, dar măsurarea timpului geologic poate fi făcută de‑abia de acum circa 540 milioane de ani.

Antologiile Contemporanul • Pagini de literatură din Grecia
Poeme de Konstantinos Bouras în versiunea Angelei Bratsou / 28
Konstantinos Bouras s‑a născut în 1962 în Kalamata şi locuieşte în Atena din 1977. Autor a 44 de cărţi publicate, critic de teatru şi recenzor de carte. Este licenţiat în inginerie mecanică al Universităţii Politehnice Naţionale Metsovio din Atena (1985), absolvent cu excelenţă al Departamentului de Studii Teatrale al Universităţii din Atena (1994) şi deţinător al unui masterat în teatru de la Universitatea Franceză Paris III – La nouvelle Sorbonne (D.E.A. Etudes Theatrales, 1998). Doctorat cu excelenţă al Departamentului de Limbi Străine, Traducere şi Interpretare a Universităţii Ionice din Corfu (2019). Piese ale sale cu teme antice greceşti au fost jucate în teatre din Grecia şi din străinătate…

Antologiile Contemporanul • Pagini de literatură din Macedonia
Poeme de Borce Panov în versiunea lui Constantin Severin / 29
Borce Panov este unul dintre cei mai importanţi poeţi din Macedonia de Nord, director artistic al Festivalului Internaţional de Poezie „Aco Karamanov”, organizat anual de peste 50 de ani. Consilier pentru cultură şi educaţie în cadrul municipalităţii din Radovish, Borce Panov este membru al Asociaţiei Scriitorilor Macedoneni şi al Academiei de Literatură şi Artă Slavă din Varna, Bulgaria. A publicat 14 cărţi de poezie, 7 piese de teatru şi mai multe librete în limba macedoneană, precum şi 9 cărţi de poezie în limbile sârbă, croată, slovenă, bulgară, arabă, italiană şi engleză, iar nu peste mult timp cartea sa Dumnezeu ca substantiv abstract va fi publicată în România de Editura Ideea Europeană, în traducerea lui Constantin Severin.

(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Coroniţe şi gladiole / 30
Excursia, povestirea finală, este într‑adevăr o ieşire din cursul prezent al timpului, personajele, foşti colegi reuniţi la o aniversare a absolvirii Liceului Cantemir, căzând într‑o prăpastie.
Evenimentul care a avut loc la Muzeul Naţional al Literaturii Române în ziua de 13 iunie 2023 ar merita să fie trecut în cartea de aur a instituţiei. Nu a fost prezent un Nichita Stănescu, o glorie a literaturii actuale, dar a fost o manifestare a spiritului viu al acestei literaturi întrupat între parantezele a două generaţii.

Ideologii contemporane
Mirel Taloş • La ce mai foloseşte istoria? / 31
Ideologia dominantă are pe agendă eliminarea istoriei ca materie obligatorie de studiu şcolar, sub pretexte precum concentrarea pe materii utile, eliminarea învăţării pe de rost, învăţământul aplicat sau învăţământul apropiat de viaţa cotidiană.

Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu • Picto‑dans cu transverse orientation / 31


Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Cristian Mandeal
Orice popor trăieşte prin elitele lui” / 32
Este clar că orice popor trăieşte prin elitele lui. În momentul în care ele dispar, aceasta înseamnă o acceptare a condamnării viitorului României.

Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Regele Carol al II‑lea şi însemnările unui cotidian uitat / 33
Regina Maria încercase încă din 1913 să schimbe modul de a fi al prinţului, trimiţându‑l la Potsdam pentru satisfacerea serviciului militar.
Carol avea propriile‑i neîmpliniri consumate sau visate, ştiute sau imaginate; o trăire afectivă copleşitoare pe care şi‑o dorea împlinită, iar fiece nereuşită sau abdicare afectivă îl copleşea.


Film
Dana Duma • Antigona, războiul şi moldovenii / 34
Probabil că marele merit al filmului este acela de a discuta relaxat despre problemele insolvabile ale desprinderii de Uniunea Sovietică (sărăcia, compoziţia etnică dezechilibrată, dificultăţile integrării europene).
Abordând un subiect dramatic, derivat din demantelarea Uniunii Sovietice, războiul nistrean cu secesioniştii şi schimbările radicale din viaţa moldovenilor, începând cu 1992, filmul nu apasă pe pedala tragicului.

Marginalii
Luiza Barcan • II. Un ostrov din pământul lui Dumnezeu / 35
Un vestigiu bizantin, din al zecelea veac, unde se păstrează şi sfintele moaşte ale ctitorilor, dar şi fragmente din vechea pictură.
De la natură la cultură, tot ce e acolo te poate îmbogăţi şi‑ţi poate remodela portretul interior, dar numai cu condiţia să fii mai puţin turist şi cât mai mult pelerin.
Zi după zi, citind cartea şi familiarizându‑mă cu insula, aveam să descopăr pe viu câte ceva din minunile „lumii care nu cuvântă”, o lume de o bogăţie luxuriantă, pe care Gerald Durrell o descrie în detaliu, cu talent şi umor.

Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Ivan Turbincă, Dacia şi Coranul / 36
Creangă holbase ochii la gura bătrânilor, la fel ca toţi copiii din copilăria lui. La fel de buni cunoscători ai folclorului puteau să fie sumedenie de ţărani contemporani cu Creangă prin toate satele.
Ion Creangă, Petre Ispirescu şi ţăranii chestionaţi de folclorişti sau bunicii noştri, care ne‑au povestit basme, nu trecuseră prin rituri de iniţiere ca să ne transmită „vestigiile unei cunoaşteri străvechi”. Dacă ar fi existat asemenea rituri de iniţiere, ar fi ştiut culegătorii de folclor, etnologii şi antropologii noştri.

Corespondenţă de la Paris
Sînziana Ravini • La Institutul Suedez din Paris / 37
Sînziana Ravini vizitează expoziţia şi este surprinsă cât de iubit este dramaturgul suedez de către francezi.
„Natura moartă” la Institutul Suedez din Paris. La Institutul Suedez din Paris este expusă acum o expoziţie de clarobscur amenajată ca un labirint de texte, costume de teatru şi obiecte aparţinând lui Lars Norén.


Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Închiderea cercului / 38
Spre deosebire de abordarea portretiştilor canonici, care urmăreau individul, motivul exterior, până la transformarea pânzei în oglindă, viziunea lui Armand Landh se înscrie în cea a artiştilor din partea răsăriteană.
Armand Landh este un pictor greu de definit. Pe de o parte, motivele pe care le foloseşte adesea în compoziţiile sale, colaje postmoderne în ulei, duc imediat cu gândul la cultura pop americană.


Teatru
Dana Pocea • O capitală europeană a teatrului / 39
La Gioia cunoaşte, de pildă,  de‑a lungul timpului, o carieră internaţională impresionantă, fiind pentru creatorul său un exemplu apoteotic de limbaj scenic personal, care i‑a permis  să transforme „tehnica în semne”.
Violenţa şi tortura sunt extreme. Ele se coagulează într‑un ritual al groazei şi suprimării, ating câteodată demenţialul, situându‑se în afara oricărei raţiuni.

Vă dorim lectură plăcută!


Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română


Revista apare sub egida
Academiei Române


Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)



Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)


Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]

Total 2 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button