Revista Contemporanul nr. 10 Octombrie 2016

Revista Contemporanul nr. 10 Octombrie 2016 Editorial Nicolae Breban ● Un spectacol al răsturnării ordinii/ 3 Cine ar sta să enumere şi să descrie mai în amănunt întreg acest spectacol al răsturnării ordinii, al valorilor şi marilor figuri ale istoriei româneşti sau universale, ar crea, fără voia sa, în mintea unor generaţii născute după Decembrie 1989 un fel de carnaval ...

citește »

Nicolae Breban: Un spectacol al răsturnării ordinii

Cine ar sta să enumere şi să descrie mai în amănunt întreg acest spectacol al răsturnării ordinii, al valorilor şi marilor figuri ale istoriei româneşti sau universale, ar crea, fără voia sa, în mintea unor generaţii născute după Decembrie 1989 un fel de carnaval tragi-⁠comic, episoade şi răsturnări de situaţii sau atacuri brutale la bunul simţ atât de directe, încât ...

citește »

Bogdan Creţu: Mihai Ursachi – religia poeziei (II)

În această cheie, ultimele sale texte din antologia de bilanţ, Arca (1979), în care se salvează, conform sugestiei din titlu, tot ceea ce este de salvat, au un caracter testamentar. Ele încheie cumva afacerea poetului cu poezia Sinteza acestor procedee, a discursului esenţializat şi a celui epic, cu posibilităţi alegorice, piesa-⁠cheie a în- tregii opere ursachiene, de la care pornind ...

citește »

Mircea Platon: Reforma învăţământului şi extremismul politic

Sistemul românesc de învăţământ e supus unei noi „reforme”. Din decembrie 1989 şi până astăzi, România a avut peste 20 de miniştri ai Educaţiei. Legea educaţiei a fost schimbată de peste 60 de ori. Sistemul românesc de învăţământ e supus unei noi „reforme”. Din decembrie 1989 şi până astăzi, România a avut peste 20 de miniştri ai Educaţiei. Legea educaţiei ...

citește »

Iulian Boldea: Gheorghe Crăciun – teorie şi dicţiune critică

Construcţia teoretică a lui Gheorghe Crăciun din Aisbergul poeziei moderne este, am putea spune, structurată dual; avem de a face, pe de o parte, cu o arhitectură speculativ-⁠teoretică extrem de riguroasă şi solidă, cu aserţiuni de evidentă fermitate, mereu ilustrate prin exemple textuale concludente Prin studiile şi eseurile sale Gheorghe Crăciun a dovedit, aşa cum au arătat criticii care i-⁠au ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Recitind istorii alternative

Scenariul istoric alternativ prim este mult mai întunecat decât istoria aşa cum o ştim noi, rezultatul fiind similar exerciţiilor istorice contrafactuale, deoarece îşi reasigură cititorii că trăiesc într-⁠o lume mai bună, cea ficţională (sau, măcar una dintre ele) fiind, evident, un coşmar Virtualitatea ficţională a cuvântului utopia, ca termen generic, poate fi intuită plecând de la nomenclatura sa complexă, în ...

citește »

Mircea Braga: Arta după artă (I). Demersul anticipativ al lui Theodor W. Adorno

Principiul cererii şi al ofertei, sub tutela căruia s-⁠a produs reificarea operei ca marfă, nu are relief estetic, de unde apariţia alegaţiilor privind nu doar „moartea esteticii”, ci şi urgenţa unei „non-⁠estetici”, a unei „anti-⁠estetici”. Este reiterată, astfel, formula „vechiul trebuie să dispară în faţa noului”, fapt care nu traduce altceva, în opinia lui Adorno, decât neînţelegerea adevăratului sens al ...

citește »

Alexandru Surdu: Vişeul de Sus. La sediul cavalerilor marmaţieni

Multe s-⁠au schimbat de atunci. S-⁠au înălţat şi au căzut marile împărăţii; s-⁠au adâncit şi s-⁠au şters multe graniţe; s-⁠au alăturat şi s-⁠au despărţit ţările, numai Pasul Prislop, care îi desparte şi îi leagă pe români de români, prin care au plecat şi s-⁠au întors la vremea cuvenită cavalerii marmaţieni, este la fel. Aşa a fost şi aşa va fi, ...

citește »

Theodor Codreanu: Un Roller al eminescologiei (I)

Primul semn al falsificării cântarului adevărului este denaturarea conceptului de mit. Lucian Boia era obligat să studieze mai întâi ce gândesc atât cei vechi, cât şi modernii despre mit (inclusiv ce gândeşte Eminescu!), despre resorturile naşterii unui mit, despre adevărul încorporat de simbolistica mitului. În atare privinţă, el se dovedeşte incapabil să iasă dintre zidurile reci, încorsetante, ale unei gândiri ...

citește »

Vasile Bănescu în dialog cu Ioan Aurel Pop. Rolul cultural şi social al Academiei Române (I)

Clubul Ideea Europeană Marea luptă pentru Academie s-⁠a dat secole la rând, şi Academia are antecedente frumoase, întruchipate de societăţi savante şi erudite, care pornesc încă de la finele Evului Mediu, când biserica era un mare factor de cultură, şi când la curţile domneşti (de la Târgovişte şi mai apoi de la Bucureşti, sau de la Suceava şi de la ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest