Contemporanul » Evenimente - Lansări » Agenda culturală

Agenda culturală

Conferinţa şi expoziţia „Ţara mea – 100 de ani“

Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române a găzduit conferinţa cu tema „Ţara mea – 100 de ani“ la care au participat cinci membri marcanţi ai Academiei Române şi trei invitaţi din Europa Centrală. Au luat cuvântul acad. Ioan-⁠Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură a Academiei Române, acad. Nicolae Breban, prof. univ. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, filologul ceh Jiří Felix, şeful secţiei de limba română la Universitatea Carolina din Praga, istoricul literar Martin C. Putna, profesor la aceeaşi universitate din Praga, şi scriitoarea şi jurnalista estoniană Imbi Paju. Întâlnirea a fost moderată de prof. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române.

Evenimentul a fost urmat de vernisarea expoziţiei intitulate „Ţara mea, 100 de ani de independenţă“, organizată de Biblioteca Academiei Române în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, care prezintă cele mai importante momente din istoria ţărilor europene ce sărbătoresc anul acesta Centenarul independenţei. Expoziţia este alcătuită din 11 panouri informative şi o bogată colecţie de carte dedicată multiplelor aspecte ale epocii marcate de Primul Război Mondial şi constituirea statelor-⁠naţiuni în Europa Centrală şi de Est.

Cele două evenimente culturale găzduite de Biblioteca Academiei Române fac parte din ciclul manifestărilor organizate în cadrul Festivalului Capitalelor Naţiunilor Centenare, care s-⁠a desfăşurat în Bucureşti, având ca scop celebrarea Centenarului în context european, dat fiind că 10 ţări europene împlinesc anul acesta 100 de ani de la independenţa lor: Austria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Moldova, România, Slovacia şi Ungaria.

Festivalul Capitalelor Naţiunilor Centenare – un eveniment iniţiat de Primăria Municipiului Bucureşti, un manifest al unităţii în diversitate şi al independenţei, având ca obiectiv schimbul cultural în spaţiul european, onorat de Academia Română prin participarea la evenimentele „Ţara mea – 100 de ani“.

Biroul de presă al Academiei Române

România la Târgul de Carte  de la Göteborg 2018

România a participat şi în acest an la Târgul de Carte de la Göteborg, în perioada 27-⁠30 septembrie 2018. Ediţia din acest an a avut ca teme principale respectul şi toleranţa, care au fost reflectate în cadrul unor evenimente culturale, literare şi vizuale. Temele adiacente ale celei de-⁠a 34-⁠a ediţii a Târgului de Carte Bok&Bibliotek sunt literatura crime fiction, precum şi imaginea şi ilustraţia ca forme de expresie narativă. La această ediţie a târgului au fost invitaţi scriitori, editori, profesori, jurnalişti printre care se numără Rebecka Bülow, Ylva Gripfelt, Bogdan Hrib, Khashayar Naderehvandi, Victoria Pătraşcu, Mårten Sandén, Stelian Ţurlea, Arina Stoenescu, Felix-⁠Narcis Nicolau, Ingmar Söhrman. România a fost ţară invitată a Târgului de Carte de la Göteborg în 2013.

În 2018, Institutul Cultural Român, prin reprezentanţa de la Stockholm şi Direcţia Centrul Cărţii, a organizat 12 evenimente, între care zece seminarii (atât în cadrul programului oficial al târgului, cât şi la standul EUNIC) şi lecturi dedicate traducerii. Literatura română a fost reprezentată şi în cadrul standului EUNIC Stockholm, reţeaua institutelor culturale din Suedia. Printre temele abordate, în timpul dezbaterilor de la Târgul de la Göteborg, s-⁠au aflat „Dinamica imaginii şi creativitatea în literatura pentru copii“ – studii de caz România/Suedia, „Limba română şi istoria predării sale în Suedia“ (program în cadrul strategiei ICR Stockholm de marcare a Centenarului Marii Uniri), lansarea ediţiei speciale a revistei „Kritiker“ dedicată literaturii române (program în cadrul strategiei ICR Stockholm de marcare a Centenarului Marii Uniri), „Show me your story: The art of visual storytelling“, „Arta ilustraţiei“, „European crime: Shaping the perfect crime novel“, „Criminal minds“, „Între mări calde şi reci: Crime Fiction în România şi Ţările Nordice“, „Între mări calde şi reci: Crime Fiction în România şi Ţările Nordice“. Standul cu numele Café Europa, la care vor fi invitaţi, pe parcursul târgului, scriitori din numeroase ţări europene, este rezultatul colaborării dintre ICR Stockholm şi Ambasada Austriei, Ambasada Elveţiei, Ambasada Olandei, Ambasada Estoniei, Centrul Ceh, Goethe-⁠Institut, Institutul Camões, Institutul Polonez, Institutul Suedez şi Asociaţia „Judisk Kultur“ din Suedia.

Invitaţii români şi suedezi: Rebecka Bülow jurnalist, traducătoare din limba română în suedeză şi editor la revista literară Kritiker; Ylva Gripfelt face parte din consiliul redacţional al revistei literare Kritiker; Bogdan Hrib, autor de serii poliţiste, de ficţiune, science fiction şi fantasy, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Profesioniştilor în Relaţii Publice, cadru didactic asociat la Facultatea de Management din SNSPA, iar din 2010 vicepreşedinte al clubului Romanian Crime Writers; Khashayar Naderehvandi, poet,face parte din consiliul redacţional al revistei literare „Kritiker“; Felix-⁠Narcis Nicolau, lector de limba română în cadrul Centrului pentru Limbi Străine şi Literatură, Universitatea din Lund, prozator, eseist, poet şi critic literar; Victoria Pătraşcu, autoare de literatură pentru copii, redactor la reviste culturale; Mårten Sandén, autor de cărţi pentru copii şi adolescenţi şi compozitor. A primit premiul Astrid Lindgren 2015 şi este membru al Academiei de carte pentru copii din Suedia; Arina Stoenescu, ilustrator, designer grafic, cadru didactic şi doctorand la Universitatea Södertörn, editor şi traducător din limbile română şi suedeză;Ingmar Söhrman, lingvist, profesor titular de limbi romanice la Universitatea din Göteborg din 2011. Şi-⁠a susţinut teza de doctorat în 1991 la Universitatea din Uppsala cu o cercetare asupra limbilor romanice. În 2006 a devenit membru de onoare al Institutului de Lingvistică al Academiei Române); Stelian Ţurlea, autor de serii poliţiste, de ficţiune, publicistică, cărţi pentru copii şi de traduceri; Sorina Vazelina (pseud. pentru Sorina Vasilescu), designer grafic, ilustratoare şi autoare de benzi desenate.

Invitaţii români, autori consacraţi de literatură poliţistă, publicaţi şi în Marea Britanie şi America de Nord, au vorbit despre particularităţile noir-⁠ului românesc, motivele narative şi temele predilecte din operele lor, receptarea şi succesul de care se bucură autorii scandianavi în România, unii dintre aceştia fiind deja prezenţi la târgurile de carte din ultimii ani din spaţiul românesc. Cu această ocazie, a fost prezentată şi antologia lui Bogdan Hrib, Noir de Bucureşti, Editura Tritonic, 2017, ce va fi propusă spre traducere şi publicare editorilor interesaţi.
Participarea românească la Târgul de Carte de la Göteborg de anul acesta a fost realizată de Institutul Cultural Român de la Stockholm şi Direcţia Centrul Cărţii din cadrul ICR, cu sprijinul Departamentului EUNIC din cadrul ICR, în colaborare cu reţeaua EUNIC Stockholm, revistele literare suedeze „Kritiker“, „Lyrikvännen“ şi Editura suedeză „pionier press“. (ICR)

Bookfest în forţă la Chişinău

Peste 50.000 de cărţi de la cele mai importante edituri din România şi Republica Moldova, reunite în circa 60 de standuri individuale, i-⁠a aşteptat pe cititorii interesaţi de reduceri şi de volume de cea mai bună calitate la Moldexpo Chişinău. Salonul Internaţional de Carte Bookfest Chişinău, aflat la cea de-⁠a treia ediţie, a sărbătorit în anul Centenarului Marii Uniri cartea scrisă în limba română de pe ambele maluri ale Prutului, Institutul Cultural Român fiind unul dintre organizatorii principali ai evenimentului.

„Chişinău e o capitală în care autorii români nu au nevoie de traducere, aşa cum autorii de limbă română din acest spaţiu nu au nevoie, la vest de Prut, de traducători. Nevoie au, şi unii şi alţii, de cititori, iar ediţia a III-⁠a a Salonului Internaţional de Carte Bookfest este un binevenit prilej de apropiere între actorii pieţei de carte şi public” sunt gândurile cu care a salutat această ediţie doamna Liliana Ţuroiu, preşedintele Institutului Cultural Român.

 

„Cartea este indispensabilă în dezvoltarea societăţii”

„Dovada cea mai puternică a faptului că o societate se dezvoltă sănătos este aceea că reuşim să îmbrăţişăm noul şi inovaţia, fără a renunţa însă la dragostea pentru ceea ce ne formează ca oameni. Cartea rămâne şi azi indispensabilă în dezvoltarea societăţii, iar lectura în limba română este pentru noi nu doar o datorie culturală, dar şi una istorică şi identitară. Parteneriatul cu Institutul Cultural Român şi Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni a făcut posibil la Chişinău acest extraordinar eveniment, iar succesul de care s-⁠a bucurat ne aduce anul acesta deja la cea de-⁠a treia ediţie”, rezumă ministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării din Republica Moldova, Monica Babuc, principalele coordonate ale ediţiei Bookfest din 2018.

„Ediţiile anterioare au demonstrat un fapt îmbucurător şi anume că dincolo de Prut cartea românească cuvântă şi este dorită de cititorii de toate vârstele. Multe sunt argumentele ce vin în sprijinul continuităţii şi permanentizării Bookfest-⁠ului la Chişinău, însă cel mai elocvent argument este mesajul pe care îl transmite cartea românească, care cu siguranţă va contura perspectiva unui început de nou centenar pentru români şi România”, a spus şi Nicolae Brînzea, director adjunct al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni.

Din punctul de vedere al editorilor, Salonul Internaţional de Carte Bookfest Chişinău este, pe lângă o sărbătoare a cărţii de limbă română, şi un foarte bun prilej de a arăta capacitatea lumii editoriale de pe ambele maluri ale Prutului de a coagula actori instituţionali relevanţi în slujba publicului. „A treia ediţie Bookfest la Chişinău este dovada bunei conlucrări între editorii şi autorităţile din ambele ţări, în beneficiul publicului. Salut faptul că Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a intrat în consorţiul de parteneri în anul Centenarului şi sper ca şi alte instituţii prestigioase să-⁠i urmeze exemplul”, a declarat Grigore Arsene, preşedintele Asociaţiei Editorilor din România. (ICR)

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now