Contemporanul » Articole cu eticheta: Nichita Stănescu

Articole cu eticheta Nichita Stănescu

Marian Victor Buciu: Eul creator

Eul rămâne un supus al sinelui creator. De reţinut faptul că aici este notată povara „unei Creaţii cu adevărat mitice”. Şi vocaţia, şi aspiraţia, sunt poveri. Creaţia mitică demitizează ea însăşi şcoala comună, colectivă Ajung la trăirea sa abstractă, la puntea nominal-⁠real. Breban (Viaţa mea, Editura Polirom, 2017) avertizează că are un mare filosof drept aliat, care îl confirmă, radical ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Revoluţia stănesciană: „poetica rupturii”

Nichita Stănescu • 85 Magician, inventiv şi cogitativ, poetul „stănescizează” fără răgaz, oferind cu generozitate, torenţial, gratuităţi stilistice, excentricităţi (asimilate grabnic de urmaşi, îmbogăţindu-⁠şi recuzita), exerciţii de silogistică ş.a., realizând şi impunând, de fapt, o poetică a rupturii Provocând, sub flamura revizuirilor, o inflamată discuţie publică, binevenită într-⁠o cultură matură, vegheată de spirit critic (uneori, e drept, eşuând, cu aplomb ...

citește »

Maria-⁠Ana Tupan: Critica literară, între teorie şi sociologie

Motivul e simplu: am urmărit, prin şederea mea în Biblioteca americană şi britanică, felul în care s-⁠au limpezit şi s-⁠au standardizat metodele critice prin care tânărul e abilitat acum să abordeze textul literar ca un profesionist încă din perioada doctoratului. Felul cum le aplică materialului empiric, textelor propriu-⁠zise, dau măsura inteligenţei şi talentului lor În celebrul său răspuns la întrebarea ...

citește »

Nichita Stănescu

Către Hypnos I Ei dormeau. Ei se năşteau dormind; strigăt prin somn cădeau cuvintele născându-i din ultima silabă. Creşteau dormind, se îndrăgosteau dormind şi nunta şi-o celebrau în somn. Întemeiau aşezări de cuvinte, în somn. Femeile lor năşteau în somn, iar ei, cu toţii, îmbătrâneau în somn şi mureau astfel. Tineri dormind, le luau locul în vis, noi şi sfâşietoare ...

citește »

Eveniment: „Zilele literaturii române” la Salonul Internaţional de Carte de la Torino 2015

În luna mai 2015, literatura română a fost reprezentată la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, graţie Institutului Cultural Român care, prin Centrul Naţional al Cărţii şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, a organizat, pentru al şaptelea an consecutiv, standul ţării noastre. Având tema Le meraviglie della Romania/ Minunile României – după un concept ...

citește »

Constantin Coroiu: Portrete cu şi fără ramă

După moartea lui Nichita Stănescu, Mazilescu n-⁠a mai trăit decât aproape un an, rămânând însă în acest răstimp fără obiectul răfuielii: „Nichita devenise o legendă. Ce sens mai avea să lupţi aici cu el? Virgil Mazilescu n-⁠a cedat, a mers până la capăt. A mutat lupta pe un alt tărâm, cel al umbrelor, devenit el însuşi o legendă după neaşteptatul ...

citește »

Contele de Saint Germain: De ce deranjează Nicolae Breban?

La această întrebare există un răspuns politic și unul artistic. Răspunsul politic este: pentru că nu face parte din gașcă. Răspunsul artistic este: pentru că nu are egal, ca romancier român în viață, printre „gloriile” găștii. Orice observator documentat și onest al fenomenului politico – literar apărut după decembrie 1989 în România, fenomen inflamat la paroxism în pestilențialul deceniu băsist, ...

citește »

Adevărata cultură e subterană?

Povestea subteranei Adevărata cultură e subterană? România profundă, România eternă este împânzită, sabotată, calomniată și subminată – în proporții alarmante – de hibrizi culturali, după cum îi numea Mircea Eliade pe cei ce pierd iremediabil orice legătură cu rădăcinile identitare La sfârșitul acelei zile neobișnuit de însorite, rătăceam buimacă și uimită printr-o uriașă librărie ce mi se părea transplantată dintr-un ...

citește »

A prinde rădăcini în cuvânt

Creatorul există doar în măsura în care trăieşte, ca pe o stare de graţie, starea poetică; sau, mai precis: existenţa lui este justificată, capătă temei abia atunci când reuşeşte să prindă rădăcini în spaţiul amniotic al cuvântului. Nimic exterior nu-⁠l mai poate afecta, nimic ce vine din afară nu se poate concretiza din simplul motiv că în afară nu mai ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest