Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Sculptorul şi gânditorul Constantin Brâncuşi (1876‑1957) este pentru toate timpurile unul dintre cei mai remarcabili creatori şi deschizător de drumuri din a doua jumătate a secolului al XX‑lea. În regim de pionierat, poate mai mult şi mai puternic decât oricine, sculptorul a descoperit tainele spaţiului invincibil, preluându‑şi angajamentul „trezirii materiei“. Precum o simplă aventură. Deja din opera sa de început, ...

„A mea pasăre e zborul A mea pasăre e dorul.” Petru Cârdu, din volumul „Nediferenţiată dorinţa de pasăre” N‑au trecut neobservate imaginile păsării pe care Petru Cârdu, magicianul „aducător” al „ochiului” liric, prevestitor şi vizionar, le‑a folosit în poeziile sale de debut, la începutul anilor şaptezeci ai secolului trecut. Aceste figuri de stil sunt adânc înrădăcinate în fauna folclorică a ...

Trăim într‑o lume din ce în ce mai entropică, din ce în ce mai lipsită de repere, din ce în ce mai amnezică în raport de propria esenţă şi identitate. Aproape am uitat cine suntem ca specie, necum ce identitate ne‑a dăruit spaţiul venirii pe lume şi limba pe care cortexul nostru o poartă inscripţionată cu mult înainte de a ...

ICR Stockholm sărbătoreşte 15 ani de existenţă   Institutul Cultural din Stockholm şi Ambasada României în Regatul Suediei, în parteneriat cu Festivalul Internaţional „George Enescu” şi Muzeul Naţional „George Enescu” din Bucureşti, a marchat, la Stockholm, prin 22 de evenimente culturale, personalitatea lui George Enescu (1881‑1955). Anul acesta, pe 19 august, s‑au împlinit 140 de ani de la naşterea marelui ...

Pe parcursul desfăşurării Festivalului Internaţional „George Enescu”, ediţia a XXV‑a, s‑a înregistrat un număr record de lucrări enesciene prezentate cu ocazia sărbătoririi celor 140 de ani de la naşterea compozitorului. În pofida pandemiei, în lunile august‑septembrie 2021 putem vorbi despre cea mai lungă durată din istoria festivalului – 4 săptămâni. 3500 de artişti români şi străini au venit la festival. ...

Academia Română a organizat dezbaterea cu tema „Statutul actual al limbii române”, dedicată celebrării Zilei Limbii Române. Evenimentul s‑a desfăşurat în Clubul Academicienilor din Calea Victoriei nr. 125. Au luat cuvântul acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, şi trei dintre cei mai mari lingvişti ...

Pomicultura viitorului în România   Mihaela Rusu: Domnule profesor Florin Stănică, despre etapa de cercetare din Italia putem spune că a fost rampa de lansare pentru ce însemna activitatea dumneavoastră de cercetare la nivel internaţional? Florin Stănică: După 6 luni am revenit în ţară, însă în Italia, pe lângă dafin, am lucrat şi pe kiwi. Descoperisem această plantă şi mi‑am ...

Într‑o epocă de explozie informaţională ne găsim mereu în faţa unor impacturi, cu provocări şi reîmprospătări în cunoaştere, cu stocajul intelectual aflat tot timpul în transmutări şi pierderi, o stare din ce în ce mai dificilă de orientare şi aşezare de sine. Există totuşi unele lucruri ascunse în adâncul memoriei unui om şi o dată atinse, ies la suprafaţă, sar ...

Eugen Uricaru Modernitatea unei vechi reviste   În cultura scrisă românească avem patru reviste literare care au marcat cursul literaturii şi al gândirii critice: Dacia literară, Convorbiri literare, Viaţa Românească şi Contemporanul. Fiecare dintre aceste publicaţii a însemnat nu doar afirmarea unui grup distinct de literaţi, ci şi direcţii de dezvoltare pentru cultura noastră. Nume mari, opere perene, atitudini clare ...

Ştim cu toţii că Mihail Sadoveanu a scris Baltagul inspirându‑se din Mioriţa şi din alte două balade culese tot de Vasile Alecsandri. A preluat din Mioriţa victima, ucigaşii, oile şi căutarea ciobanului de mama lui, îmbinată cu ciobăniţa din balada Şalga, care porneşte în căutarea hoţilor ce au prădat‑o şi se răzbună crâncen pe răufăcători. Din Dolca a preluat solidaritatea ...