Contemporanul » Actualități - Comunicate » Lansarea conferinţelor Academiei Române „Conexiuni”

Lansarea conferinţelor Academiei Române „Conexiuni”

Academia Română lansează seria de conferinţe „Conexiuni” – un proiect menit să răspundă uneia dintre principalele sale misiuni, aceea de a oferi repere ştiinţifice şi culturale autentice pentru naţiunea română şi de a stimula viaţa intelectuală. Conferinţele sunt susţinute de membri ai Academiei Române şi de cercetători din institutele sale, acoperind arii diverse de specializare, circumscrise unor domenii specifice sau situate în zona transdisciplinarităţii. Prelegerile au fost gândite cu un grad sporit de accesibilitate şi sunt destinate publicului de orice vârstă şi de orice formare intelectuală, umanistă ori ştiinţifică, specialişti afirmaţi sau tineri aflaţi la început de carieră. Ele pot fi utilizate inclusiv ca material didactic în mediul universitar şi liceal, cu scopul de a orienta şi a fundamenta gustul pentru dezbatere, exersarea gândirii critice, dezvoltarea capacităţii analitice şi manifestarea spiritului creativ. Conferinţele sunt înregistrate şi publicate pe canalul YouTube al Academiei Române, fiind disponibile în regim gratuit. Ele vor face, de asemenea, obiectul unor videobook‑uri editate de Editura Academiei Române şi vor fi distribuite în biblioteci, universităţi, licee şi librării.

 

  • Conferinţele „Conexiuni” ale Academiei Române

Academician IOAN‑AUREL POP
Preşedintele Academiei Române

 

Tentaţia istoriei?

 

Seria de conferinţe „Conexiuni” este inaugurată de preşedintele Academiei Române, academician Ioan‑Aurel Pop, unul dintre reputaţii istorici români contemporani, profesor respectat şi admirat de studenţii săi, mentor şi formator de caractere. Într‑un discurs de 36 de minute, intitulat, incitant (şi subversiv), Tentaţia istoriei, profesorul Ioan‑Aurel Pop atrage atenţia asupra riscurilor practicării şi receptării discursului istoric, delimitând, categoric şi nuanţat deopotrivă, practica amatoristă de demersul ştiinţific, onestitatea de reaua intenţie. Între problemele nevralgice semnalate se află incongruenţa dintre istoria‑cunoaştere şi istoria‑realitate, relativizarea adevărului istoric, construirea de adevăruri alternative, adoptarea perspectivelor extreme. Un exemplu: abordările vulnerabile de tipul „noi, românii, nu am fost nimic sau mai nimic în trecut” versus „noi, românii, am fost totul în lume”, cărora le identifică sursele în două curente culturale româneşti dominante: cel europenist şi cel protocronist. Dincolo însă de aspectele teoretice, preşedintele Academiei Române pledează pentru cunoaşterea onestă şi corectă a trecutului, pornind de la surse documentare: „Mesajul meu este de a căuta în continuare adevărul, căutarea adevărului rămâne misiunea fundamentală a istoricilor”.

 

Academician
RĂZVAN THEODORESCU
Vicepreşedinte al Academiei Române

 

Geopolitică şi istorie în spaţiul românesc

 

„Din toate datele care constituie istoria, geografia este singura care nu se schimbă niciodată” – de la această afirmaţie a lui Otto von Bismarck îşi începe academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, conferinţa sa intituală Geopolitică şi istorie în spaţiul românesc, în care propune discutarea istoriei contemporane româneşti din perspectivă geopolitică asupra actualei Uniuni Europene. În această analiză este considerată fundamentală existenţa a două axe geopolitice, active în mod conjugat: axa euroatlantică şi axa euromediteraneană, caracterizate, între altele, prin puternice direcţii religioase şi confesionale, care explică legătura indisolubilă între educaţia spirituală şi modelarea economică a individului şi a maselor, precum şi determinarea psihologiilor comunitare. După o trecere în revistă a moştenirii istorice a poporului român, individualizat în spaţiul răsăritean european prin două trăsături esenţiale, latinitatea şi statalitatea, cu tot cortegiul lor atitudinal şi comportamental, profesorul Răzvan Theodorescu afirmă că intrarea în modernitate a poporului nostru este marcată de trei proiecte statale, singurele proiecte de ţară ale României până acum: Unirea din 1859, Independenţa din 1877 şi Marea Unire din 1918. Proiecte realizate de „două generaţii de oameni stat”, „toţi oameni ai cărţii, aproape toţi membri ai Academiei Române”. În aşteptarea unui proiect de ţară contemporan, academicianul Răzvan Theodorescu semnalează că „oamenii politici români – dintre care niciunul nu poate pretinde statura de om de stat – au măcar datoria de a reflecta la acest trecut şi de a învăţa ceva din el”.

 

Profesorul GEORGES BANU
Membru de onoare al Academiei Române

 

Membru de onoare al Academiei Române, preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale de Critici de Teatru şi profesor la Universitatea Sorbonne Nouvelle Paris III, una dintre cele mai prezente personalităţi româneşti în spaţiul cultural european, Georges Banu, critic şi eseist de teatru, propune Academiei Române, în cadrul proiectului „Conexiuni”, două conferinţe: Scena lumii (23 de minute) şi Iubire şi neiubire de teatru.

 

Scena lumii

 

Născută în Antichitate, tema lumii ca teatru străbate istoria, domină epoci şi ajunge până în zilele noastre, punând încă de la început problema rolului jucat de fiecare om şi problema libertăţii. Dacă Antichitatea crede că fiecare om are de jucat în lume un rol predestinat, conferit de voinţa divină, odată cu apariţia Iluminismului, perspectiva se schimbă şi ideea rolului atribuit, predeterminat, este abandonată în favoarea ideii liberului arbitru: omul îşi alege singur rolul pe care îl are în societate. Motivul lumii ca teatru fusese însă mult prea puternic afirmat în opera lui Shakespeare, pentru a putea fi multă vreme ocultat. Iar Shakespeare crease un dialog constant şi profund între cele două entităţi, care se revelează reciproc. Teatrul a creat roluri care definesc varietatea umană şi a furnizat „un abecedar, o carte de interpretare a lumii”. Astfel, pe scena lumii ne aflăm cu toţii, personaje de ficţiune, caractere istorice şi oameni obişnuiţi, iar profesorul Georges Banu ne învaţă cum putem face ordine în haosul lumii cu ajutorul teatrului, cum situaţiile de teatru luminează situaţiile noastre de viaţă, cum ne putem apăra de confuzia lumii noastre. „Totul se joacă între scena lumii şi forfotul lumii, în această opoziţie dintre rol şi persoană, dintre claritate şi imprecizie.”

 

Iubire şi neiubire de teatru

 

Conferinţa Iubire şi neiubire de teatru aduce în prim‑plan ambivalenţa teatrului, conceput între expresie artistică perenă şi experienţă a vieţii. Specialist în teoria spectacolului şi în istoria artei teatrale, profesorul Georges Banu propune o analiză succintă şi obiectivă asupra ambiguităţii teatrului, ale cărui elemente alcătuiesc o lume intermediară, aflată între repere reale şi încarnarea artistică a scenei. Marii dramaturgi ai literaturii au propus umanităţii figuri emblematice şi mereu actuale, puse în valoare sau disipate de prestaţia actorului care le întruchipează la un moment dat. Deşi teatrul se bazează pe un suport al textului scris, efemeritatea lui se raportează la succesiunea interpretărilor actoriceşti. Astfel devine o expresie a permanentei înnoiri, mizând pe relaţia complexă dintre actor şi personaj. Chiar dacă teatrul este contestat sau iubit, misiunea sa este de a ne aduce împreună într‑un rit comunitar, într‑o viaţă pe care avem impresia că am trăit‑o aievea.

Conferinţele „Conexiuni” constituie un proiect de lungă durată al Academiei Române. În scurtă vreme vom publica conferinţele acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, poetei Ana Blandiana şi pr. prof. dr. Wilhelm Dancă, membri corespondenţi. În perioada următoare vor conferenţia: acad. Victor Voicu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedintele Secţiei de ştiinţe medicale, acad. Marius Andruh, preşedintele Secţiei de ştiinţe chimice, acad. Florin Gheorghe Filip, preşedintele Secţiei de ştiinţa şi tehnologia informaţiei, acad. Mircea Flonta, acad. Gheorghe Păun, prof.univ. Mircea Dumitru şi prof.univ. Nicolae Saramandu, membri corespondenţi ai Academiei Române, prof.univ. Jean Askenazy şi dr. ing. cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu, membri de onoare ai Academiei Române, cercetătorii Magda Stavinschi, Manuela Nevaci, Bogdan Tătaru‑Cazaban, Eugen Ciurtin.

Conferinţele vor fi anunţate prin newsletter de Biroul de comunicare al Academiei Române. De asemenea, vă puteţi abona la canalul YouTube al Academiei Române (https://www.youtube.com/channel/UCuuNmYFXGSVcBHuBKG0KxcA/videos), pentru a fi la curent cu publicarea tuturor înregistrărilor.

 

  • Conferinţă publică şi expoziţie „10 mai în istoria României”

 

1 mai 2021, ora 12. Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu”. Conferinţă publică. Acad. Ioan‑Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române. Vernisaj expoziţie. Data de 10 mai în istoria românilor marchează două evenimente de maximă importanţă pentru evoluţia statului român modern: semnarea de către Principele Carol, la 10 mai 1877, a Declaraţiei de independenţă faţă de Imperiul Otoman (adoptată cu o zi înainte de cele două camere ale Parlamentului) şi încoronarea acestuia ca Rege, patru ani mai târziu, la 10 mai 1881.

Academia Română şi Biblioteca Academiei Române au celebrat aceste două momente majore în data de 11 mai 2021, prin conferinţă publică susţinută de academician Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, şi prin organizarea expoziţiei „10 mai în istoria României”. Conferinţa a avut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu”, fiind urmată de vernisajul expoziţiei, în foaierul Amfiteatrului.

Au fost expuse, pentru o zi, piese din patrimoniul Cabinetului de Manuscrise, Carte Rară, Cabinetului de Stampe şi Cabinetului Numismatic. Între exponate s‑a aflat Declaraţia de independenţă redactată de Mihail Kogălniceanu la 9 mai 1877, documente de epocă, piese numismatice de mare însemnătate documentară şi simbolică, precum emisiunile de aur ale Principelui Carol I, cele mai semnificative fiind piesele de 20 lei aur din 1868 şi 1870, gest de emancipare politică în raport cu Înalta Poartă în condiţiile în care Principatele Române, ca stat vasal la acel moment, nu aveau drept de emitere de monedă, piesele de 20 lei aur bătute în 1884, marcate 1883 pentru a sublinia importanţa tratatului secret de alianţă cu Puterile Centrale, seria jubiliară din 1906, consacrată aniversării a 40 de ani de domnie ai Regelui Carol I. Alături de acestea au fost expuse medalii consacrate Războiului de Independenţă, între care Medalia Apărătorilor Independenţei, Medaliile luării Plevnei şi Griviţei, Medalia Cuceririi Dobrogei, din 1878, precum şi medalii din perioada Regatului: Medalia jubileului de 25 ani de domnie, din 1891, Medalia Podului Carol I, din 1895, Medalia dedicată aniversării a 1800 de ani de la cucerirea Daciei, bătută în 1906 sau Medalia Păcii de la Bucureşti, din 1913. O secţiune specială este dedicată desenelor pictorului şi litografului Carol Pop de Szathmari realizate pentru Albumul Carelor Simbolice de la serbarea încoronării Majestăţilor lor Regele şi Regina României, prin care au fost prezentate carele din timpul paradei desfăşurate în Bucureşti în zilele de 10 şi 11 mai 1881. Organizatori: Cabinetul de Manuscrise, Carte Rară, Cabinetul de Stampe, Cabinetul Numismatic. Atât conferinţa, cât şi vernisajul expoziţiei s‑au desfăşurat cu public, în limita a 60 de locuri disponibile, cu respectarea normelor sanitare în vigoare.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest