Contemporanul » Editorial (pagina 3)

Editorial

Nicolae Breban: Norocul copleşitor

Or, dacă norocul, norocul cel mare, copleşitor, se arată, în sfârşit, iar evenimentele dintr-⁠odată prind parcă o întorsătură pe care numai minţile noastre cele mai exaltate îndrăzniseră a o visa, nu cumva o anume spaimă de acest noroc ce nu părea a fi croit pentru noi sau, mai ştii, nu pe măsura noastră, se iveşte ca un spectru la rândul ...

citește »

Nicolae Breban: Din vara spaimei – în toamna succesului

Printr-⁠⁠un instinct ciudat, unii spun de „sinucigaş social”, m-⁠⁠am grăbit să-⁠⁠i pun capăt. Evident, în anii de proscris social care au urmat, în unele nopţi, singuratec sau departe de patrie, mi-⁠⁠am regretat de zeci de ori rebeliunea faţă de tiran Din vara spaimei am intrat, aproape fără să bag de seamă în toamna succesului. Da, prin Francisca, în care folosisem ...

citește »

Nicolae Breban: Cea de-⁠a doua viaţă

A fost un fel de tortură, deoarece, după ani şi ani de vis al romanului, reuşisem cu doi ani înainte să finalizez a treia variantă, iar manuscrisul a trebuit să aştepte doi ani aruncat undeva într-⁠un dosar printre alte mii de manuscrise care-⁠şi aşteptau de ani rândul Atacând cea de-⁠a doua viaţă a mea, cea de creator lucid şi autentic, ...

citește »

Nicolae Breban: Cea de-⁠a doua viaţă

Ca un fel de şarpe uman mi-⁠am părăsit prima piele pe care urma să o regăsesc abia după câţiva ani, descoperind-⁠o, în fapt, deoarece se pare că aşa se petrec lucrurile cu ceea ce numim procesele sau evenimentele noastre psihice Atacând cea de-⁠a doua viaţă a mea, cea de creator lucid şi autentic, am lăsat în urmă multe peisagii, multe ...

citește »

Nicolae Breban: Lupta pe un teren sterp

Lupta sa pe un teren sterp, convulsiile sale ca şi accentele sale de tandreţe şi cam de obosită înţelepciune erau mişcătoare. Îl supăra cu siguranţă şi un fel de nepăsare aparentă a tinerelului care eram Intram, în acel an, ’62, într-⁠o nouă piele, neobservată în afară, dar „viscerele mele morale”, dacă pot spune astfel, se aflau într-⁠o prefacere tulburătoare. „Îmi ...

citește »

Nicolae Breban: A doua naştere

O nouă naştere, atât de târzie? Posibil! Importantă se pare nu a fost această extincţie sau fractură, cât faptul, necesitatea stringentă ca eu să mă recunosc în această nouă, neîncercată ipostază – drept creator Un labirint în care m-⁠am pierdut de sute de ori şi în care am vagabondat vreo cincispezece ani, între 18 şi 28 de ani, moment în ...

citește »

Nicolae Breban: Clopotul de sticlă

Suferinţa, în sine, ca fantomă aproape vizibilă şi ubicuă a societăţii, a lumii, dar şi ca avertisment sever, nu m-⁠a intimidat prea mult, tinerel şi nepăsător prin vârstă, fire şi prin temperament, un vitalist care îşi găsea – şi o va face cu succes şi mai târziu în momente aspre, dramatice ale vieţii! – resurse nu numai pentru ceea ce ...

citește »

Nicolae Breban: Semnul unei existenţe de bronz

Monica a devenit cu anii, pentru mine, un fel de concept, dar nu ca o noţiune a cunoaşterii sau descrierii, ci ca o minusculă şi extrem de bine marcată în bronzul ascuns al memoriei poartă spre acele tărâmuri cântate de Antichitate şi de Medievalitatea primă, Goethe le numea Göttersreich, zone divine Tinereţea mea, ce s-⁠a articulat din cele două segmente ...

citește »

Nicolae Breban: Aura Christi – o biografie destinală

Îţi urăm să-ţi păstrezi aproape fiinţele familiale, iubite, şi pe cei câţiva prieteni, lipsiţi de crisparea momentului şi liberi de a-şi arăta preferinţele şi principiile, sănătate deplină, râsul cald, dăruit, încrederea nu numai în viitor, ci şi în prezent – un semn al celor predestinaţi. Şi, mai ales, îţi urăm norocul celor aleşi, norocul de a te recunoaşte până la ...

citește »

Nicolae Breban: Lumea mea

Mai târziu, trăind decenii la Bucureşti şi în câteva mari capitale europene, aceleaşi tipuri fundamentale mi-⁠⁠au apărut neclare, topite în haosul şi presiunea marilor aglomeraţii, denaturate de contagierea cu străini veniţi de-⁠⁠aiurea sau cu mode tiranice care nu rareori împietau asupra bunului-⁠⁠simţ elementar… Lumea mea de atunci era, spus direct, firească, oarecare, în sensul bun al cuvântului. Nu de puţine ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now