Contemporanul » Polemice » Theodor Codreanu: Din ţara emigranzilor Unde ni sunt visătorii?

Theodor Codreanu: Din ţara emigranzilor Unde ni sunt visătorii?

Evanghelia naturii concepută de Ştefan Zeletin pare ingenioasă şi, dintr-⁠un anume punct de vedere, adevărată, dacă n-⁠ar lăsa atât de multe lucruri confuze, în primul rând de ce omul, ca deja îndumnezeit prin natură, să aibă nevoie de un atât de lung drum, plin de capcane şi, adesea, sângeros, pentru a se redescoperi pe sine ca „divinitate”

Se întreba, profetic, poetul Alexandru Vlahuţă, la 10 mai 1901, în numele său şi al lui Eminescu (cel din Junii corupţi şi din Ai noştri tineri…), nedumerit că, în prag de secol XXI, românii se arată inerţi la vremile viitoare, adică fără nici un ideal naţional dezlănţuitor de energii: „Căci mă-⁠ntreb, ce sunt aceste vaiete nemângâiate,/ Ce-⁠i acest popor de spectri cu priviri întunecate,/ Chipuri palide de tineri osteniţi pe nemuncite,/ Trişti poeţi ce plâng şi cântă suferinţi închipuite,/ Inimi laşe, abătute, făr-⁠a fi luptat vrodată,/ Şi străine de-⁠o simţire mai înaltă, mai curată!/ Ce sunt braţele acestea slabe şi tremurătoare?/ Ce-⁠s aceşti copii de ceară fructe istovite-⁠n floare?…”

Din fericire, Vlahuţă se-⁠nşela, căci s-⁠au ivit personalităţi titanice, precum Nicolae Iorga şi Constantin Stere, care au descătuşat energiile, proiectând, în spaţiul public, idealul României Mari. După înfăptuirea acestuia, urmat de o extraordinară explozie a culturii interbelice, se pare că românii au reintrat în ceea ce Emil Cioran a numit neantul valah, cel lipsit de vlagă şi de ideal naţional. Între puţinii noi veniţi în cultura română, revoltaţi de recăderea în vidul istoriei, o adevărată surpriză produce Horia Vicenţiu Pătraşcu, prozator, filosof, eseist, publicist de o remarcabilă acurateţe stilistică, „douămiist” rămas insensibil la postmodernismul confuz, pretins reformator, al ultimelor generaţii. A debutat editorial în 2001, cu Sine retratactione (roman), după care au urmat câteva cărţi de eseuri filosofice, reflecţii ancorate „în lumea vie a societăţii actuale”, cum îl prezintă Editura Contemporanul în cea mai recentă carte, Idealul valah (2017). Iată şi celelalte apariţii: Despre urât şi alţi demoni. Reflecţii şi exclamaţii (2005), Singur printre români (2009), Sentimentul metafizic al tristeţii (2011), Terapia prin Cioran. Forţa gândirii negative (2014).

Idealul valah este un titlu cvasicioranian, în maniera volumului anterior, neantul valah având continuitate prin lipsa idealului în lumea valahă. De altfel, prima secţiune a cărţii se întitulează Fără ideal, celelalte „rotunjind” această negativitate: Proiectul Mioriţa. Analiză swot, Idealul culturii de performanţă: fenomenul Păltiniş, Jurnal socio-⁠politic. 2009-⁠2015, În loc de concluzie. Eseurile lui Horia V. Pătraşcu se înscriu în bogata tradiţie a autorilor nemulţumiţi de starea complacerii în mediocritate a lumii româneşti, începând cu Dimitrie Cantemir şi continuând cu Eminescu sau Dumitru Drăghicescu şi terminând cu Emil Cioran şi cu sine. De la bun început se cuvine a delimita „cioranismul” său şi al altora de al falşilor ciorani precum un Horia-⁠Roman Patapievici, cel din Politice, care confundă „nihilismul” din Schimbarea la faţă a României (1936) cu un act de denigrare în spiritul „legendei negre” schiţate încă de la 1848 de către Engels, cel nemulţumit că în Principate revoluţia a fost deturnată de la scopurile internaţionalismului proletar către o evidentă dimensiune naţională: „[Românii sunt] un popor fără istorie… destinaţi să piară în furtuna revoluţiei mondiale… [Ei sunt] suporteri fanatici ai contrarevoluţiei şi [vor] rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor naţional, la fel cum propria lor existenţă în general, reprezintă prin ea însăşi un protest contra unei măreţe revoluţii istorice. […] Dispariţia [lor] de pe faţa pământului va fi un pas înainte.”1 Tabloul din Politicele lui Patapievici nu este unul cioranian, de „iubire întoarsă”, disperată, pentru destinul poporului său, cum s-⁠a străduit să drea-gă busuiocul Gabriel Liiceanu, ci unul antiromânesc în sensul internaţionalismului comunist profesat de Engels, de astă dată însă sub masca „neoconservatorismului” de tip Vladimir Tismăneanu sau Lucian Boia. Disjuncţia este făcută şi de Horia V. Pătraşcu.

Autorul este izbit de lipsa de ideal naţional a clasei politice, dar şi a intelighenţiei, de după căderea comunismului, ceea ce augmentează infinit conceptul cioranian de neant valah: „«Neantul valah» nu a fost vreodată mai vid.”2 O naţiune fără vise, fără „idealism” nu există. Măreţia naţiunii americane nu s-⁠ar fi putut realiza fără ceea ce s-⁠a numit „visul american”. Timp de două secole România a devenit ea însăşi numai prin idealuri: Unirea Principatelor, Independenţa, Dacia Mare şi România – „strat de cultură la gurile Dunării” (Eminescu), România Mare (1918), propulsarea în performanta cultură europeană (generaţia lui Eliade şi a lui Vintilă Horia), „rezistenţa prin cultură” (generaţiile ’60-⁠’70). După 1989, visele naţiunii au fost înlocuite de cele ale căpătuirii indivizilor, înlesnite de aderarea la NATO şi de intrarea în Uniunea Europeană. Consecinţă sinucigaşă: emigrarea a vreo patru milioane de români, ca şi cum ţara ar trece prin cea mai mare catastrofă din istorie, comparabilă doar cu nenorocirile din Siria, singura cu care ne învecinăm şi suntem comparaţi. Practic, dincolo de fărâmiţarea României Mari în Basarabia (RSS Moldovenească), în teritoriile care vor fi înglobate în Ucraina (Ţinutul Herţa, Bucovina nordică şi Basarabia sudică), dar şi cel cedat Bulgariei (Cadrilaterul), România supravieţuindă celui de Al Doilea Război Mondial s-⁠a mai rupt în două (de astă dată nu teritorial): în cei patru milioane înghiţiţi de alţi arhei etnici (în „tuspatru colţurile lumii”, cum ar fi spus Eminescu) şi în cei rămaşi între graniţele actuale. Paradoxul e că aceia rămaşi în Ţară, la rându-⁠le, sunt de două categorii: unii care încă nu se gândesc să emigreze (minoritari, nu ca etnie) şi emigranzii/emigrânzii, cei care n-⁠au plecat şi, probabil, nu vor pleca, dar care sunt cu gândul la emigrare, nemaifăcând parte decât numeric din naţiunea română. Este fenomenul cel mai straniu pe care îl semnalează Horia V. Pătraşcu, partea originală a reconturării neantului valah la care nu s-⁠a gândit nici Emil Cioran, nici altcineva.

Înainte însă de a detalia fenomenul, să mai zăbovim o clipă asupra lipsei de ideal a României actuale. Eminescu şi Vlahuţă, invocaţi la începutul acestor note, au sesizat lipsa de maturitate a generaţiilor fără ideal: „Ce-⁠s aceşti copii de ceară fructe istovite-⁠n floare?…”, se întreba autorul poemului Unde ni sunt visătorii? Horia V. Pătraşcu, în abordarea lui psihanalitică, ajunge, inevitabil, la aceeaşi realitate a lipsei de maturizare în spaţiul public românesc, reflex al unei bizare îmbătrâniri premature. Îl invocă, în acest sens, pe Ştefan Zeletin, cu cele trei cărţi memorabile: Ţara măgarilor. Însemnări (1916), Burghezia română. Originea şi rolul ei istoric (1925) şi Nirvana. Gânduri despre lume şi viaţă (1928). Dacă Ţara Măgarilor este una „fără ideal, o ţară care nu crede în nimic şi în primul rând în ea însăşi, o ţară a delăsării, a câştigului mărunt (bacşişul), a ironiei ieftine (zeflemeaza, sarcasmul), a criticii iraţionale şi ţâfnoase”, se aştepta ieşirea din lentoare prin burghezia română, aceasta dezamăgind la fel de profund, în frunte cu intelighenţia ei reprezentată de un Titu Maiorescu şi un Constantin Dobrogeanu-⁠Gherea, inclusiv de „măgăroii”-⁠preoţi, „ca apărători ai intereselor marilor proprietari prin condamnarea cămătăriei şi lăsarea ei în mâinile necredincioşilor, de unde rolul imens jucat de evrei în revoluţionarea societăţii.”3

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Theodor Codreanu

Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945, Sârbi, jud. Vaslui). Critic şi istoric literar, prozator şi publicist, doctor în filologie, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Theodor Codreanu este autorul a peste patruzeci de cărţi, colaborând la numeroase publicaţii din ţară [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now