Contemporanul » Ancheta Conte » Declaraţia de la Paris. O Europă în care să credem

Declaraţia de la Paris. O Europă în care să credem

Adevărata Europă este o comunitate de naţiuni. Avem propriile noastre limbi, tradiţii şi graniţe. Cu toate acestea, am recunoscut întotdeauna înrudirea noastră, chiar şi atunci când am fost în conflict – sau în război. Această unitate în diversitate ne pare naturală.

1. Europa ne aparţine, iar noi aparţinem Europei. Aceste tărâmuri sunt casa noastră, nu avem alta. Motivele pentru care îndrăgim Europa depăşesc capacitatea noastră de a ne explica sau justifica loialitatea. Aceasta ţine de cutume, de încercările prin care am trecut şi de momente dureroase. Este vorba de însufleţitoare iniţiative de reconciliere şi de făgăduinţa unui viitor comun. Privelişti şi evenimente obişnuite au pentru noi înţelesuri aparte – accesibile nouă, nu şi altora. Casa este locul unde lucrurile ne sunt familiare şi unde suntem recunoscuţi, indiferent de cât de departe ne-⁠au purtat paşii. Aceasta este Europa, civilizaţia noastră preţioasă şi de neînlocuit.
Europa ne este casa.

2. Europa, cu toată bogăţia şi măreţia ei, este ameninţată de o falsă conştiinţă despre sine. Această falsă Europă se închipuie ca o culme a civilizaţiei, dar, în realitate, ne va răpi casa. Ea face caz de exagerările şi distorsiunile valorilor europene autentice în vreme ce rămâne oarbă la propriile vicii. Mulţumită de sine, această falsă Europă vehiculează imagini reducţioniste, caricaturale, ale istoriei noastre, fiind iremediabil prejudiciată împotriva trecutului. Corifeii ei sunt prin elecţiune orfani şi-⁠şi imaginează că a fi orfan – a nu avea casă – e o nobilă realizare. În felul acesta, falsa Europă se mândreşte a fi precursoarea unei comunităţi universale, care nu e nici universală şi nici comunitară.
O falsă Europă ne ameninţă.

3. Patronii falsei Europe sunt fermecaţi de superstiţiile progresului inevitabil. Ei îşi închipuie că Istoria e de partea lor, ceea ce îi face trufaşi şi dispreţuitori, incapabili să recunoască defectele lumii post-⁠naţionale şi post-⁠culturale pe care o construiesc. Mai mult, ei nu cunosc izvoarele valorilor umaniste pe care ei înşişi le respectă – aşa cum facem noi. Ei ignoră, ba chiar repudiază rădăcinile creştine ale Europei. În acelaşi timp, au mare grijă să nu-⁠i ofenseze pe musulmani, despre care îşi imaginează că îşi vor însuşi cu plăcere viziunea lor seculară, multiculturală. Cufundată în prejudecăţi, superstiţii şi ignoranţă şi orbită de zadarnice, suficiente proiecţii ale unui viitor utopic, falsa Europă înăbuşă implicit opoziţia. Aceasta se face, desigur, în numele libertăţii şi toleranţei.
Falsa Europă este utopică şi tiranică.

4. Ajungem într-⁠un punct mort. Cea mai mare ameninţare la adresa viitorului Europei nu este nici aventurismul rusesc, nici imigraţia musulmană. Europa adevărată este în pericol din cauza presiunii sufocante exercitate de falsa Europă asupra imaginaţiei noastre. Naţiunile noastre şi cultura noastră comună sunt pustiite de iluzii şi amăgiri privitoare la ceea ce este şi ar trebui să fie Europa. Promitem solemn să rezistăm acestei ameninţări pentru viitorul nostru. Vom apăra, susţine şi promova Europa reală, Europa căreia aparţinem toţi cu adevărat. Trebuie să apăram adevărata Europă.

5. Adevărata Europa aşteaptă şi încurajează participarea activă la proiectul comun al vieţii politice şi culturale. Ideea europeană este una de solidaritate întemeiată pe acordul asupra unui corp de legi cu aplicaţie universală, dar limitat în cerinţele sale. Acest consimţământ nu a luat întotdeauna forma democraţiei reprezentative. Formele noastre de loialitate civică însă reflectă un acord fundamental asupra tradiţiilor politice şi culturale, indiferent de regimul lor. În trecut, europenii au luptat pentru a deschide sistemele politice democraţiei participative şi suntem cu adevărat mândri de această istorie. Chiar dacă au realizat acest lucru uneori prin opoziţie făţişă, ei au afirmat cu căldură că, în ciuda nedreptăţilor şi eşecurilor, tradiţiile popoarelor acestui continent sunt ale noastre. Un asemenea angajament în sprijinul reformei face din Europa un loc unde se năzuieşte permanent către încă şi mai multă justiţie. Acest spirit de progres se naşte din dragostea şi loialitatea faţă de patriile noastre. Solidaritatea şi loialitatea civică încurajează participarea activă.

6. Un spirit european al unităţii ne permite să avem încredere în ceilalţi în sfera vieţii publice, chiar şi atunci când suntem străini. Parcurile, pieţele centrale şi largile bulevarde ale oraşelor europene exprimă spiritul politic european: împărtăşim viaţa noastră comună şi res publica. Presupunem că este datoria noastră să ne asumăm responsabilitatea pentru viitorul societăţilor noastre. Nu suntem subiecţi pasivi sub stăpânirea unor puteri despotice, fie ele sacre sau laice. dominaţia puterilor despotice, fie sacre, fie seculare. Şi nici nu îngenunchem înaintea unor forţe istorice implacabile. A fi european înseamnă a acţiona ca subiect politic şi istoric. Noi suntem făuritorii destinului nostru comun. Nu suntem nişte subiecţi pasivi.

7. Adevărata Europă este o comunitate de naţiuni. Avem propriile noastre limbi, tradiţii şi graniţe. Cu toate acestea, am recunoscut întotdeauna înrudirea noastră, chiar şi atunci când am fost în conflict – sau în război. Această uni-tate ⁠în ⁠diversitate ne pare naturală. Acest fapt este remarcabil şi preţios. Cea mai frecventă expresie politică a unităţii în diversitate este imperiul pe care regii războinici europeni au încercat să-⁠l recreeze în secolele de după căderea Imperiului Roman. Forma imperială a dăinuit, dar predominant a fost statul-⁠naţiune, care asociază identitatea naţională cu suveranittatea. Statul-naţiune a devenit astfel semnul distinctiv al civilizaţiei europene. Statul-⁠naţiune este un semn distinctiv al Europei.

8. O comunitate naţională se mândreşte să aibă propria guvernare, lăudându-⁠se adesea cu marile sale realizări în domeniul artelor şi ştiinţelor şi intrând în competiţie cu alte naţiuni, uneori pe câmpul de luptă. Acest fapt a rănit Europa, uneori grav, dar nu a compromis niciodată unitatea noastră culturală. De fapt, s-⁠a întâmplat tocmai pe dos. Pe măsură ce statele naţionale ale Europei au devenit mai stabile şi mai distincte, o identitate europeană comună s-⁠a conturat cu şi mai multă forţă. În urma cumplitelor vărsări de sânge cauzate de războaiele mondiale din prima jumătate a secolului trecut, am simţit şi mai acut hotărârea de a ne onora moştenirea comună. Acest lucru dovedeşte profunzimea şi forţa civilizaţiei europene care este cosmopolită la propriu. Nu căutăm unitatea imperială impusă cu forţa, în schimb, cosmopolitismul european recunoaşte că dragostea patriotică şi loialitatea ne introduc într-⁠o lume mai cuprinzătoare. Nu girăm o unitate impusă, forţată.

9. Adevărata Europă a fost marcată de creştinism. Imperiul spiritual universal al Bisericii a adus unitate culturală Europei, dar a făcut-⁠o în absenţa imperiului politic. Acest lucru a permis ca loialităţile civice naţionale să înflorească în contextul unei culturi europene comune. Autonomia a ceea ce numim societate civilă a devenit o caracteristică a vieţii europene. În plus, Evanghelia creştină oferă o lege divină cuprinzătoare şi, astfel, diversitatea legilor seculare ale naţiunilor a putut fi afirmată şi onorată fără a ameninţa unitatea europeană. Nu este întâmplător faptul că declinul credinţei creştine în Europa a fost însoţit de eforturi reînnoite de a stabili unitatea politică – un imperiu de bani şi reglementări, acoperit de sentimente de universalism pseudo-religios, construit de Uniunea Europeană.
Creştinismul a încurajat unitatea culturală.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now