Articole din

Contemporanul nr. 07 Iulie 2022

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2022 În loc de editorial Nicolae Breban ● Un grup de disidenţi / 3 Un om care creează ceva deosebit, un om de ştiinţă, un matematician, un scriitor, un pictor nu poate să nu‑și cunoască valoarea. Noica vorbeşte de un primitivism civic, când fiecare disident vrea să înceapă istoria cu el. Evenimente • Academia Română ...

citește »

„Cei care dansează”

Descifrarea clinic‑hermeneutică a maladiei generate de „morbul cărţii” se ordonează, în cazul volumului de eseuri publicat de Andrea H. Hedeş în 2022 la Editura NEUMA din Cluj‑Napoca, în trena unui motto nietzschean, „cei care dansează sunt consideraţi nebuni de cei care nu aud muzica”, din care autoarea decupează, inspirat, şi titlul volumului său – Cei care dansează. Adunând scrieri publicate ...

citește »

Despre demnitatea naţională

Unii intelectuali recenţi, aşa‑zis publici, recurg la partizanatul politic şi instrumentalizează, în continuare, lupta anticomunistă, practicând un tip jenant de „bolşevism anticomunist”; atât expresia aceasta contondentă, sugestivă, cât şi diagnosticul îi aparţin disidentului polonez Adam Michnik. Nu sunt singurii în această perioadă stranie şi tulbure, numită ba epoca postadevăr, postumanitate, ba epoca postmodernă, globalistă, politic corectă, ba epoca confortului devenit ...

citește »

„Căderea unui dictator. Război hibrid şi dezinformare în Revoluţia Română din decembrie 1989”

Academia Română a găzduit sesiunea ştiinţifică cu tema „Căderea unui dictator. Război hibrid şi dezinformare în Revoluţia Română din decembrie 1989”, eveniment organizat de Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD ’89). Manifestarea a avut loc în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române şi a fost moderată de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, şi de prof. ...

citește »

Noua Românie

Între 1919 şi 1940, România a fost un factor activ al vieţii internaţionale în Europa Centrală şi de Sud‑Est. Ţara a urmărit, în linii mari, apărarea stabilităţii şi ordinii impuse pe continent după Primul Război Mondial, păstrarea păcii şi securităţii, raporturi de bună vecinătate în regiune. Primul obiectiv major de politică externă de după 1918 a fost recunoaşterea de către ...

citește »

Domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul Afacerilor Interne „Stimate domnule ministru”,

Biroul Prezidiului Academiei Române a luat act cu îngrijorare de anunţul Arhivelor Naţionale privind posibilitatea restricţionarii accesului la documentele (din depozitele proprii) cu marcaje de secretizare, din perioada comunistă şi chiar mai vechi. Acest fapt constituie o lovitură gravă pentru cercetarea istoriei naţionale, în totală contradicţie cu practica din ultimele decenii, cu precedentul creat de activitatea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza ...

citește »

Deschiderea spre poezie

Axa cea mai spectaculoasă a cărţii lui Cassian Maria Spiridon (Gândurile cu vedere ale lui Nichita Stănescu, Editura Cartea Românească Educaţional (2021), o constituie partea a treia, Gândurile cu vedere ale lui Nichita Stănescu, pornind de la cartea lui Sorin Dumitrescu, Tablou cu ochi. In memoriam Nichita (2013). Scoaterea poetului de sub umbrela ideologicului şi recunoaşterea descinderii sale din Logosul ...

citește »

Ştefan Aug. Doinaş sau nevoia de armonie

Gravitate, ton oracular, ceremonii expresive şi desen riguros al ideilor, acestea ar fi particularităţile poemelor lui Ştefan Aug. Doinaş, Ovidiu Cotruş remarcând că „factorul structuralizator al poeziilor lui Doinaş este întotdeauna ideea poetică şi niciodată ansamblul de trăiri care formează o idee poetică. Aceasta este doar substratul originar, care ocazionează naşterea şi alimentează dezvoltarea ideii poetice, fără să fie prin ...

citește »

Relecturi în două euforii

Mai avem istorici literari?   Dintre nesfârşitele paradoxuri postrevoluţionare, unul care interesează pe toţi filologii îi priveşte pe istoricii literari: cu mii de teze de istorie literară produse de şcolile doctorale (care ar fi trebuit să dea măcar un procent de istorici literari pe termen lung, profesionişti, în mai bine de trei decenii), avem mai puţini istorici literari decât înainte ...

citește »

Istoriile literaturii române

Orientat în perspectivă universală (se mai foloseşte termenul nespecific istoriei literare, potrivit istoriei generale şi nu domeniale: globalistă), Ion Simuţ salută fără restricţii înnoirile pe care, după cutuma „progresistă”, le doreşte adoptate, nu şi neapărat adaptate, ca în trecut. Criticul face profesie de onestitate, mai degrabă de învăţăcel decât de învăţător, şi ca atare recunoaşte cât şi pe ce e ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest