Contemporanul Revista Contemporanul. Ideea Europeană

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2022 În loc de editorial Nicolae Breban ● Un grup de disidenţi / 3 Un om care creează ceva deosebit, un om de ştiinţă, un matematician, un scriitor, un pictor nu poate să nu‑și cunoască valoarea. Noica vorbeşte de un primitivism civic, când fiecare disident vrea să înceapă istoria cu el. Evenimente • Academia Română ...

Cartea dumneavoastră de debut este legată de destinderea politică de după ’65? Da, bineînţeles… Mă refeream la Francisca. Da. Înaintea mea au mai fost nişte semne de destindere, însă individuale – apariţia Moromeţilor, apoi Groapa şi revista Steaua, care a fost rapid înăbuşită, în mod brutal. S‑ar putea spune că Baconsky a fost primul disident. Nimeni nu vorbeşte acum despre el. ...

Academia Română, prin Secţia de ştiinţe geonomice, a organizat dezbaterea cu tema „România – resurse minerale şi energetice. Potenţial şi strategie”, prima dintr‑o serie de dezbateri ce au ca scop identificarea unor soluţii viabile pentru România, în contextul actualei crize energetice, propunând consultarea tuturor factorilor implicaţi, cu deosebire a mediul ştiinţific şi a factorilor decidenţi. Lucrările au fost deschise de ...

Conferinţa profesorului Ion Pop este dedicată revistei Echinox, un reper al literaturii române din secolul XX. Apărută la Cluj‑Napoca în intervalul de destindere ideologică al anilor ’60 şi coordonată pentru o perioadă de prof. Ion Pop, revista Echinox a oferit prilejul reunirii unui grup de filologi care promovau un concept poetic neomodernist, bazat pe estetizarea expresiei. Deşi gruparea literară constituită ...

(Continuare din numărul trecut)   Încorporând un vast areal de timp, de la 1945 până în 1989, şi o serie de mutaţii structurale, de ordin generaţional şi ideologic („obsedantul deceniu”, scrisul anilor ’60 şi ’70, respectiv optzecismul, care e receptat în general unidimensional, prin recurgerea la umbrela uniformizantă postmodernă, specifică regăţenilor grupaţi în jurul Literelor bucureştene), volumele III şi IV ...

T.S. Eliot s‑a născut în Missouri la 26 septembrie 1888. Urmează cursurile Universităţii Harvard. În 1910 părăseşte SUA şi se înscrie la Sorbona. După un an se întoarce la Harvard pentru un doctorat în filosofie, dar în cele din urmă pleacă definitiv în Europa şi se stabileşte în Anglia (1914). În 1927 devine „supus al Majestăţii Sale” şi la sfârşitul ...

Cu nouăzeci de ani în urmă, la un Congres Internaţional al Ştiinţelor Istorice ţinut în capitala Norvegiei (1928), unul dintre părinţii fondatori ai studiilor dedicate sud‑estului european, Nicolae Iorga, aborda un subiect care, într‑o anumită măsură, a aparţinut şi „Zilelor Balcanice” din cadrul unui congres similar ţinut tot la Oslo, în 2000: este vorba despre întâlnirile Răsăritului european cu Occidentul, ...

Descifrarea clinic‑hermeneutică a maladiei generate de „morbul cărţii” se ordonează, în cazul volumului de eseuri publicat de Andrea H. Hedeş în 2022 la Editura NEUMA din Cluj‑Napoca, în trena unui motto nietzschean, „cei care dansează sunt consideraţi nebuni de cei care nu aud muzica”, din care autoarea decupează, inspirat, şi titlul volumului său – Cei care dansează. Adunând scrieri publicate ...

Unii intelectuali recenţi, aşa‑zis publici, recurg la partizanatul politic şi instrumentalizează, în continuare, lupta anticomunistă, practicând un tip jenant de „bolşevism anticomunist”; atât expresia aceasta contondentă, sugestivă, cât şi diagnosticul îi aparţin disidentului polonez Adam Michnik. Nu sunt singurii în această perioadă stranie şi tulbure, numită ba epoca postadevăr, postumanitate, ba epoca postmodernă, globalistă, politic corectă, ba epoca confortului devenit ...

Academia Română a găzduit sesiunea ştiinţifică cu tema „Căderea unui dictator. Război hibrid şi dezinformare în Revoluţia Română din decembrie 1989”, eveniment organizat de Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD ’89). Manifestarea a avut loc în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române şi a fost moderată de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, şi de prof. ...