Din ultimul număr:

Articole din

Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2019 – Răzvan Theodorescu 80

Revista Contemporanul nr. 03 Martie 2019 Răzvan Theodorescu 80   Editorial Nicolae Breban ● Noua libertate  / 3 Un stat naţional seamănă uluitor cu o fiinţă vie, are nevoie pentru a exista nu numai de aer, dar şi de alte elemente, condiţii, principii Profiluri Marian Victor Buciu ● Condiţia de model  / 4 Pentru Sorin Alexandrescu dramele istoriei sunt trăite ...

citește »

Noua libertate

Un stat naţional seamănă uluitor cu o fiinţă vie, are nevoie pentru a exista nu numai de aer, dar şi de alte elemente, condiţii, principii …M‑am întors din Franţa, definitiv, în Martie 1990, aiurit, înfierbântat de noua libertate a Românilor. Nu am bănuit nici eu şi nici conaţionalii mei – de intelectuali nu mai vorbesc! – că noi, în esenţă, ...

citește »

Condiţia de model

Pentru Sorin Alexandrescu dramele istoriei sunt trăite nevinovat. Ce doreşte este să ajungă atât de avizat, încât să le ocolească, asemenea marilor gheţari iviţi înaintea vapoarelor. A trăi fără dramă – ce ideal! Dacă Sorin Alexandrescu se crede în stare să iasă din istorie, se străduieşte aici să‑l scoată pe M. Eliade din politic. Unde, mintal (retoric, scriptic), ar fi ...

citește »

Învingerea Ungariei şi ocuparea Budapestei

În ziua de 26 iulie 1919, după alungarea trupelor maghiare la Vest de Tisa, Comandantul trupelor româneşti din Transilvania, generalul G.D. Mărdărescu, ordonă urmărirea în continuare a resturilor armatei maghiare pentru preîntâmpinarea regrupării acestora Pentru români, Războiul Mondial nu s‑a terminat în 1918, căci România a fost atacată de către armatele ungureşti, care au depăşit graniţa provizorie stabilită de conferinţa ...

citește »

Inepuizabilul Breban şi viaţa sa

Lupta pentru păstrarea credinţei, limbii, istoriei locului numit România, destinului comun e în plină desfăşurare O viaţă, dar extraordinară. Nicolae Breban a trăit de multe ori extremul. În fapt, Viaţa mea (Polirom, 2017) este o confesiune‑naraţiune, un roman. Cum s‑ar spune: Viaţa mea e un roman (scris din ianuarie 2016 până cel mai târziu în septembrie, acelaşi an), oricât de ...

citește »

O reuşită intelectuală majoră

Saltimbanc grav şi sublim (în sens nietzschean), Debord ştie că nu structurarea în colectivităţi‑uniformă, standardizate reprezintă soluţia, ci comuniunea paradoxală şi liberă a indivizilor izolaţi, care‑şi trăiesc singurătatea împreună Ce ştie cititorul român, chiar avizat fiind, despre Guy Debord? Nimic mai mult decât nişte generalităţi aproximative. Cartea sa principală, Societatea spectacolului (1967), va fi tradusă la noi abia trei decenii ...

citește »

Uscătoria de partid a lui Radu Ţuculescu

Caragiale rămâne o referinţă discretă şi în crearea unei noi tipologii umane autohtone – românul erectil –, portretizată explicit într‑o suită de povestiri omonime, dar prezentă constant în textura social‑ficţionalizată a volumului „Cum trebuie să fie un prozator adevărat?” – se întreabă alter ego‑ul ficţional al lui Radu Ţuculescu într‑una dintre blitz‑prozele ultimului său volum, Uscătoria de partid, apărut în ...

citește »

Prietenul meu, Conte

Arde; grăbeşte‑te să arzi. Să nu faci economie de tine însuţi: oferă tot ce poţi, oferă totul, totul, totul; restul aproape că nu contează. Când eşti obosit, retrage‑te printre ruinele templului care ai fost: fă‑te colăcel şi respiră, respiră, respiră. Ai grijă să rămâi viu, să conservi viul din tine. Răsfaţă‑te Adunând membrii familiei mele în jurul lui, prietenul nostru, ...

citește »

Alexandru Şafran

Se împlinesc treisprezece ani de la despărţirea de Alexandru Şafran, care s‑a născut  la 12 septembrie 1910, la Bacău, România,  şi a decedat la 27 iulie 2006 la Geneva, Elveţia. A fost doctor în filosofie (Universitatea din Viena, 1934), Mare Rabin, teolog, filosof, istoric şi scriitor evreu, român şi elveţian, între anii 1939‑1948 şef‑rabinul Cultului Mozaic din România, senator de ...

citește »

Un secol de la înfiinţarea primei universităţi româneşti din Transilvania

Până la 1 Decembrie 1918, românii ardeleni erau socotiţi „străini” în propria ţară, adică erau discriminaţi, netrecuţi între adevăraţii cetăţeni şi supuşi unor decizii şi legi pe care nu le făceau ei Transilvania (în sens larg, cu Banatul, Crişana, Sătmarul şi Maramureşul) reprezintă circa 40% din teritoriul şi din populaţia României de astăzi şi a avut încă din finalul etnogenezei ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now