Contemporanul » pagina 3

Şansa de a fi reacţionar

Postmodernista „politică a corecturilor” îşi merită numele de „neocomunism american”, fiindcă pune sub semnul întrebării dreptul la existenţă a naţiunilor, precum altădată internaţionalismul proletar. Iar globalismul actual, conceput, în mintea unora, împotriva naţiunilor, declarate entităţi anacronice, se fundează pe aceeaşi aberaţie ideologică a răsturnării raportului dintre majoritate şi minoritate, în care cea din urmă să dicteze şi să-⁠şi supună majorităţile. ...

citește »

Livia Ciupercă: Antoaneta Ralian. Amintirile unei nonagenare

Acest exerciţiu profesionist, de mare clasă – traducerea – este un efort al plăcerii de a face cunoscut românilor literatura lumilor. Un efort intelectual – pentru care, sincer, toată admiraţia! Gratitudinea noastră! Ce poate fi mai frumos ca în momentul în care ne pregătim sufleteşte să ordonăm în straiţa existenţialului nostru, ca într-⁠o corolă, experienţele vieţii, în toate feţele ei ...

citește »

Cecilia Maticiuc: Primul roman al lui Dostoievski

Lipsa de stil, de care se plânge Devuşkin în mai multe locuri, nu este altceva decât lipsa de personalitate, de identitate şi de originalitate. Funcţia de copist îl condamnă la acestea şi atrage dispreţul celorlalţi. Atunci când se aminteşte numele lui F.M. Dostoievski, de cele mai multe ori se enumeră titlurile binecunoscutelor romane Crimă şi pedeapsă, Idiotul, Demonii şi Fraţii ...

citește »

Adriana Teodorescu: Cititor mântuit şi filosofie aplicată

În toate cele patru eseuri, Francisc Örmény propune o fenomenologie a vidului. O propune în sensul că observă preeminenţa anumitor conţinuturi textuale care se pot grupa sub acest concept, comunicând intra şi inter-⁠textual unele cu altele, precum şi în sensul unei practici comprehensiv-⁠interpretative proprii. Cartea lui Francisc-⁠Norbert Örmény, apărută la Editura Cambridge Scholars Publishing, din UK, în anul 2013, este ...

citește »

Elena Solunca: Premiile Academiei Române

■ Academia Română ■ Ştiri ■ Evenimente ■ Cărţi Într-⁠un fel, se poate spune că premiile Academiei Române au precedat înfiinţarea prestigioasei instituţii. Astfel, în 1863, Al. Ioan Cuza dăruia, din listă civilă, suma de 5600 de galbeni, din care 1000 erau destinaţi unui premiu „pentru cel mai bun uvragiu ştiinţific scris în limba română asupra unei propuneri date de ...

citește »

Constantin Lupeanu: Despre Beijing şi câte ceva în plus

Câtă schimbare, într-⁠un timp atât de scurt. Toată lauda pentru liderii Chinei! De la aeroport, porneşti spre oraş pe o autostrdă cu 3-⁠4 benzi pe sens şi întâlneşti, din loc în loc, încrucişări cu inelele circulare ale capitalei Chinei, 8 da, aţi citit bine, opt la număr! Prieten drag, m-⁠au emoţionat cele transmise de tine. Îţi sunt recunoscător pentru că ...

citește »

Luiza Barcan: Omul, o notă pe portativul vieţii

Dacă avem ocazia foarte des să ne desfătăm privirea cu expoziţii de pictură, grafică sau arte decorative, mai rar, astăzi, ne putem bucura de sculptură, fiindcă o astfel de personală implică un eforturi mult mai mari, dar şi o generozitate specială, în condiţiile în care sculptura nu mai e la mare căutare. Nu fără temei, mă simt îndemnată să scriu ...

citește »

Topuri peste topuri

Cinefilii cărora le place să privească informaţi galele Premiilor Academiei Americane de Film vor avea, graţie acestui clasament online, posibilitatea de a verifica dacă Boyhood va fi preferat în loc de Birdman sau dacă va câştiga Michael Keaton şi nu Bradley Cooper (American Sniper). Deşi preluată în toate domeniile industriei culturale, practica topurilor anuale generează, în domeniul cinematografului, trebuie să ...

citește »

Un film singular: „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”

Mi se pare important de relatat şi faptul că, după istorica premieră americană a filmului, primarul New York-⁠ului, Bill de Blasio, a decretat ziua de 5 iunie drept o zi internaţională a aromânilor, „Vlach/Aromaniam Cultural Preservation Day”. Din mai multe puncte de vedere, filmul regizorului Toma Enache I’m not Famous, but I’m Aromanian (Nu hiu faimos ama hiu armân, Nu ...

citește »

Pe drumul anului 2015

La data de 4 februarie a.c. a avut loc în sala mare a Casei Scriitorilor din Tel Aviv şedinţa inaugurală a scriitorilor israelieni de limbă română pentru anul 2015. A fost o seară frumoasă, variată, de care publicul numeros ce a venit la deschidere s-⁠a arătat încântat. Deci s-⁠a păşit în acest an cu dreptul, ceea ce pare firesc la ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest