Contemporanul » pagina 10

Ştefania Mincu: Puterea iluzorie

Micul volum de versuri al poetului Mircea Ţuglea (nu mai mult de trei poeme, a câte 12 secvenţe fiecare – o structură spartană) dă impresia, iniţial, că e doar un joc lejerist, angajat în flaneria nouăzecistă a sonorităţilor fortuite şi fluctuante ale limbajului, pe tema consumismului generalizat şi a deteriorării valorilor, într-⁠un spaţiu în care misterul vital se restrânge la ...

citește »

Poem de Aura Christi: Vioara roşie

Geniul inimii Aura Christi Vioara roşie – De-atâtea ori am spus că nu sunt preot, iar sacrul legământ moartea l-a dus în vânt, în munţi, pe ape, unde chipul soţiei mele e desenat de îngeri şi umbrit de stele. Vântul mi-a dus şi fiul în cele patru zări, spre care-ncet se scurg tigri, şopârle, dulci cărări. Sunt cel care-a făcut… ...

citește »

Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie / 2016

Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie / 2016 Editorial Nicolae Breban ● Amprenta naţională/ 3 Dacă e să vorbim mai ales de literaturile tinere, cum e cea românească, o cultură cu universităţi târzii, cu o târzie închegare naţională, cu o târzie conştientizare în straturile largi ale populaţiei ale originii şi valorilor naţionale, noi, azi încă, avem nevoie şi trebuie să punem ...

citește »

Nicolae Breban: Amprenta naţională

Dacă e să vorbim mai ales de literaturile tinere, cum e cea românească, o cultură cu universităţi târzii, cu o târzie închegare naţională, cu o târzie conştientizare în straturile largi ale populaţiei ale originii şi valorilor naţionale, noi, azi încă, avem nevoie şi trebuie să punem bază pe spiritele mature creative, în arte şi ştiinţă, care să împlinească deficitul nostru ...

citește »

Bogdan Creţu: Mihai Ursachi – religia poeziei

Mereu controlată stilistic, adoptând tipare retorice sobre, refuzând efuziunile şi subiectivităţile, opera lui Mihai Ursachi rămâne consecventă cu sine; atât de consecventă, încât se închide în tăcere atunci când resursele i s-⁠au consumat, trăgându-⁠l în această bulboană şi pe autorul ei. Odată cu închiderea templului, sacerdotul trebuie aruncat în anonimat (sau în exil!) Mai puţin de un deceniu i-⁠a trebuit ...

citește »

Mircea Platon: Nicolae Iorga şi demnitatea unui popor

Dezbaterea referitoare la dosarele fostei Securităţi ar trebui să fie doar un segment al dezbaterii mai largi referitoare la modul în care serviciile secrete au spionat, manipulat şi căutat să compromită activitatea şi imaginea fruntaşilor naţiunii române Dezbaterea referitoare la dosarele fostei Securităţi ar trebui să fie doar un segment al dezbaterii mai largi referitoare la modul în care serviciile ...

citește »

Vasile Muscă: Despre Noica şi Ardeal

Se poate identifica o notă naţională prezentă nu numai în conţinutul operei originale proprii a unui gânditor, dar, observă C. Noica, şi în felul în care acesta se raportează la ceilalţi gânditori din istoria filosofiei. Şi teoreticianul sentimentului românesc al fiinţei se referă la felul în care Lucian Blaga, respectiv C. Rădulescu-⁠Motru, se raportează la sursa kantiană a concepţiei lor ...

citește »

Cristian Hera: Criza cercetării ştiinţifice din agricultura României

În multe privinţe există curente şi opinii contradictorii, dar toate forţele politice ar trebui să fie de acord că ştiinţa este factorul determinant în dezvoltarea şi prosperitatea Naţiunii, în cazul ştiinţei agricole în asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare care conferă linişte socială, dezvoltarea sustenabilă şi mediu sănătos Vineri 26 august 2016, a avut loc Adunarea Generală (AG) a Academiei de ...

citește »

Alexandru Surdu: Mergentheim. La sediul cavalerilor teutoni

N-⁠a mai rămas nimic din măreţia Reich-⁠urilor germane, imperiile s-⁠au prăbuşit, doar dealurile au rămas la fel, ca şi izvoarele tămăduitoare şi, coborâtă parcă dintr-⁠o icoană, sora aceea firavă, cu mersul grăbit, care trece dimineaţa podul peste râul Tauber, având pe mânecă semnul crucii negre pe scutul alb Bad Mergentheim, cum i se spune astăzi, este o localitate situată într-⁠o ...

citește »

Mircea Braga: Istoria ca oracol

„Când omul care vrea să creeze lucruri mari are nevoie, în general, de trecut, el pune stăpânire pe acesta cu ajutorul istoriei monumentaliste; cel ce, dimpotrivă, doreşte să persiste în cutumă şi venerarea vechiului cultivă trecutul ca istoric anticar; şi numai acela pe care îl presează o nevoie a prezentului şi vrea cu orice preţ să scape de povara ei ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest