Contemporanul » Evenimente - Lansări » Fiica lui Augustin Buzura: „Tata avea trei copii –⁠ pe noi şi Fundaţia Culturală Română”

Fiica lui Augustin Buzura: „Tata avea trei copii –⁠ pe noi şi Fundaţia Culturală Română”

„Tata a avut trei copii, pe noi doi, pe care ne-⁠a iubit cu bunătate şi duioşie, vecine cu sfinţenia şi a mai avut un copil, ca un sublim şi dificil pariu cu literatura şi cultura, Fundaţia Culturală Română”, a afirmat joi seară fiica regretatului scriitor Augustin Buzura, Anamaria Maior Buzura.

„Dacă nouă ne-⁠a oferit căldura şi iubirea părintească, ICR i-⁠a oferit toată energia şi cunoaşterea şi s-⁠a luptat cu încrâncenare pentru viaţa acestuia. Şi aici, în această bătălie, a ales alături oameni minunaţi, pe care i-⁠a iubit dezinteresat şi total şi cu care a ştiut că poate urca munţii şi dacă e cazul îi poate muta din loc”, a spus Anamaria Maior Buzura, la lansarea volumului Întâlniri cu Augustin Buzura, desfăşurată la sediul ICR în data de 5 octombrie 2017. Ea a afirmat că, alături de Angela Martin, coordonatoarea volumului, îşi doreşte să dezvolte proiectele Fundaţiei Augustin Buzura. „Ştiu că va fi împreună cu noi, în tot ceea ce Fundaţia Augustin Buzura va face mai departe. Mă gândesc în fiecare zi la ce i-⁠ar fi plăcut tatei, la cum şi-⁠ar fi dorit să continue munca sa, proiectele sale, cărţile, rezistenţa sa prin cultură. Din toate aceste frământări constructive, pline de responsabilitate şi nostalgie, a luat naştere Fundaţia Culturală Augustin Buzura, pe care am înfiinţat-⁠o de curând şi în cadrul căreia vom cinsti memoria tatei. Prin revista Cultura vom lansa şi derula proiecte de promovare a culturii române, dar şi a unui model uman pe care el l-⁠a visat: omul lucid şi liber, omul care-⁠şi stabileşte singur obiective greu de atins, omul care-⁠şi caută munţi de urcat, care-⁠şi duce gândurile până la capăt, până la realizare. Şi, mai ales, omul care nu negociază niciodată principii. Cultivând acel model uman demn, aşa cum spunea tata în ultimul editorial din revista Cultura, vom străbate şi istoria cu ochii deschişi, aşa cum a făcut-⁠o el o viaţă”, a mai spus fiica scriitorului.

În deschiderea evenimentului, preşedintele Institutului Cultural Român, Liliana Ţuroiu, a mărturisit că, graţie apariţiei volumului lansat la Editura ICR, trăieşte sentimentul unei datorii împlinite. „Sunt încredinţată că această apariţie editorială este un gest care se cuvenea făcut faţă de cel care a clădit diplomaţia culturală după 1989. (…) Pe 22 septembrie 2017, Augustin Buzura ar fi împlinit 79 de ani. Nu mai puţin de 15 ani i-⁠a dedicat instituţiei care este astăzi Institutul Cultural Român, până în 2003 – Fundaţia Culturală Română, a cărei naştere, în 1990, i se datorează. Răzbate din paginile acestei cărţi măsura în care fondatorul s-⁠a identificat cu opera sa instituţională”, a afirmat Ţuroiu. Ea a elogiat personalitatea „de o profundă delicateţe şi, în acelaşi timp, deloc fragilă”, a celui care a fost Augustin Buzura.

La rândul său, Angela Martin a explicat de ce a ales să dea acest titlu cărţii.

„Am găsit potrivit să pun acest titlu acestui volum pentru că eu cred că Augustin Buzura a avut vocaţia întâlnirii şi a practicat întâlnirea culturală. Dar nu în sensul conceptului instituit de Papa Ioan Paul al II-⁠lea, ci în sensul unei atitudini pe care Suveranul Pontif şi-⁠a construit întreaga viziune culturală şi morală. Tot astfel, întreaga operă a lui Augustin Buzura ne lasă un mesaj de umanitate, ne transmite o deschidere spre celălalt, ne transmite respect faţă de celălalt, ne transmite apărarea demnităţii umane şi dorinţa de a institui o pace socială pe care, în credinţa lui, nu o vede împlinită decât cu ajutorul culturii. Câtă cultură, atâta libertate, câtă cultură, atâta demnitate, spunea adeseori Augustin Buzura nu numai în publicistica sa, ci şi în conversaţiile obişnuite”, a spus Angela Martin.

Pentru Jean Askenasy, profesor la Universitatea Tel-⁠Aviv, membru de onoare al Academiei Române şi autor al unui articol din cartea lansată, Augustin Buzura, de a cărui prietenie s-⁠a bucurat, a fost un „tămăduitor de societate, tămăduitor de popor, tămăduitor de neam”. „Nu orice medic, nu orice psihiatru are capacitatea de a deveni din tămăduitor de unicat, de individ, tămăduitor de societate, de neam, de popor. Acesta a fost Augustin Buzura”, a spus profesorul Askenasy.

Evenimentul a inclus proiecţia filmului documentar Augustin Buzura — Arta de a birui frica, în regia lui Radu Dănilă, film al cărui director de imagine este Mihai Adrian Buzura, fiul scriitorului, şi concertul Cvartetului Solartis, împreună cu Theodor Andreescu, membru în orchestra EUYO şi fondatorul proiectului „Rute Muzicale”.

Apărut sub egida Editurii Institutului Cultural Român, volumul lansat la sediul ICR reuneşte mărturiile unor personalităţi din mediul academic şi universitar, medici de elită, cercetători, scriitor, artişti, publicişti din ţară şi străinătate, colaboratori, prieteni şi apropiaţi, care s-⁠au conformat acelei „culturi a întâlnirii”, atât de firesc practicată de scriitorul şi gazetarul Augustin Buzura: patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, ÎPS Ioan Robu, George Cristian Maior, Kjell Espmark, Eugen Simion, Ioan-⁠Aurel Pop, Ion Simuţ, George Apostoiu, Horia Alexandrescu, Marian Nazat, Jean Askenasy, Bogdan Teodorescu, Constantin Stoiciu, Aura Christi etc. Ediţia este alcătuită şi îngrijită de Angela Martin.

Daniel Popescu (AGERPRES)

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest