Contemporanul » Blogpagina 6

Blog

Mărturisirea unui învingător

În urmă cu câteva zile, am primit un volum cu un titlu curajos: Mărturisirea unui învingător, proaspăt ieşit de sub teasc, aparţinând lui Ion Moraru, un om implicat în viaţa politică şi socială a ţării în două regimuri, ca activist, parlamentar, om de afaceri şi, în ultimii ani, ca merituos ctitor al unei şcoli moderne în capitală. Pentru cei curioşi ...

citește »

„Un mesianic pozitiv”

Editura Cartea Românească Educaţional a publicat recent, în condiţii grafice excelente, şaptesprezece volume critice ale academicianului, istoricului şi criticului literar Eugen Simion. Astfel, iubitorii scrisului academicianului român pot găsi de acum în reţeaua naţională de distribuţie de carte, la partenerii editurii şi pe site‑ul editurii www.ecredu.ro, volumele: Mircea Eliade. Nodurile şi semnele prozei, Tânărul Eugen Ionescu, Cioran. O mitologie a ...

citește »

Postliteratura (I)

Nu ştiu dacă Richard Millet – scriitor şi eseist reputat, unul dintre profeţii care anunţă, de mult timp, agonia literaturii –, nu ştiu, zic, dacă el sau altcineva a inventat termenul de postliteratură, dar, în mod sigur, el este acum, în Franţa, cel mai aprig judecător al acestui concept. Conceptul este, în fapt, un fenomen atât de răspândit, încât cuprinde, ...

citește »

Scriitori români de azi (I‑IV)

„Lovinescu ar fi citit cu pasiune Scriitori romani de azi şi ar fi văzut în Eugen Simion un al doilea urmaş al său, numai cronologic vorbind, după Pompiliu Constantinescu. Este supremul elogiu ce i se poate aduce, într‑o viziune panatheneică, de succesiune a generaţiilor şi de cei mai aleşi lampadofori.” Şerban Cioculescu „Cartea se poate citi şi de nespecialişti cu ...

citește »

Eugen Simion şi farmecul discret al discernământului

Un „fragment” e fie o parte dintr‑un tot, fie un rest dintr‑o operă pierdută (sau neterminată). Fragmentele critice pe care le aveţi în faţă sunt părţi dintr‑un tot, dar acel tot este o atitudine. Şi sunt şi resturi ale unei lumi (nu opere) pierdute. Sunt, cu alte cuvinte, expresii ale unei atitudini, eminamente cumpănite, reflectând o lume civilizată prin cultură, ...

citește »

Roşu şi alb

Un eseu poate fi o pagină de jurnal. Trecerea se face uşor, ca o plimbare la marginea lumii. Îţi alegi un loc unde vrei să rămâi, un loc unde ai mai fost, şi pe care‑l recunoşti după semne, culoare sau stări afective. Şi poţi să începi să scrii, aşa, ca un jurnal. Am fost cândva aici! Citeam acum câţiva ani ...

citește »

Moses Gaster (1856‑1939)

Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Academia Română au organizat, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, Simpozionul Moses Gaster (1856–1939), dedicat împlinirii a 165 de ani de la naşterea filologului, istoricului literar, publicistului şi folcloristului Moses Gaster. Savantul umanist Moses Gaster s‑a născut la Bucureşti, în 17 septembrie 1856, într‑o nobilă familie evreiască sefardă, bunicul fiind unul ...

citește »

Rememorarea personalităţii lui Moses Gaster la Academia Română

Prin lunile mai‑iunie ale acestui an, în cadrul unei corespondenţe electronice de suflet, pe care o port de ani buni cu profesorul dr. Jean Askenasy, membru de onoare din străinătate al Academiei Române, Domnia Sa mi‑a atras atenţia că s‑ar putea organiza la Academie sau într‑un institut de specialitate al instituţiei noastre un colocviu închinat vieţii şi operei lui Moses ...

citește »

Perenitatea unei opere filologice deosebite

Moses Gaster a fost istoric literar, prin studiile consacrate literaturii noastre populare, lingvist, în înţelesul larg pe care îl avea termenul la cumpăna veacurilor al XIX‑lea şi al XX‑lea, interesat de aspecte diverse ale limbii române, inclusiv de dialectele sale sud‑dunărene sau de vorbirea comunităţii rome, dar, mai presus de toate, filolog, adică cercetător avizat al cărţii vechi româneşti. În ...

citește »

O gafă intelectuală din 1885: expulzarea lui Moses Gaster

A existat, în viaţa intelectuală a veacului al XIX‑lea românesc, un episod regretabil, al cărui personaj central a fost unul dintre cei mai învăţaţi oameni de cultură ai României, rabinul şi lingvistul Moses Gaster, prietenul lui Eminescu, admirat de Hasdeu şi de Maiorescu, menit unei impresionante cariere academice internaţionale. Este vorba despre expulzarea acestuia, în luna octombrie a anului 1885, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest