Contemporanul » Românii de pretutindeni » Experiența Chinei și viitorul Coronavirusului

Experiența Chinei și viitorul Coronavirusului

Au trecut aproximativ cinci luni de când s‑a declanşat focarul de coronavirus în oraşul Wuhan din China. Datorită aparentului triumf al ţărilor asiatice asupra virusului din luna martie, îngrijorarea în creştere este concentrată astăzi asupra Occidentului. Avem de‑a face cu un război existenţial atât pentru viaţă, cât şi pentru economia mondială, dar vestea bună este că virusul poate fi învins.

China s‑a dovedit a fi cea mai potrivită naţiune care ar putea face faţă unei crize virusologice. În Asia, rata infecţiei a scăzut dramatic, atât de mult, încât unii oameni s‑au întors la rutina zilnică, dovedind că îngenuncherea agentului patogen nu este o problemă care ţine de… dacă, ci de când. Şi, în timp ce în China viaţa se întoarce la normal după cinci luni, Occidentul este în colaps. Ca să răspundem la întrebarea de ce se întâmplă lucrul acesta, trebuie făcută o comparaţie între Europa şi China.

China este o ţară comunistă cu capacităţi economice vaste şi control aproape absolut asupra a tot ceea ce se întâmplă în interiorul graniţelor sale. Europa este formată din ţări democratice, cu un control mai slab asupra populaţiei şi cu abilităţi economice mai limitate. În cele din urmă, luarea unor decizii guvernamentale importante durează mai mult în ţările europene datorită naturii democratice, spre deosebire de ţări precum China, care sunt dictaturi până în măduva oaselor. Într‑o criză precum răspândirea coronavirusului, timpul este un factor critic.

Deci, cum poate Occidentul să acopere decalajul cauzat de „problema” democraţiei? Răspunsul sunt oamenii. Dacă europenii acţionează în mod responsabil şi respectă instrucţiunile stricte ale guvernelor cu privire la carantină, igienă şi aglomeraţii, criza va fi în curând eradicată.

Principalul motiv pentru oprirea răspândirii virusului în China are mai mult de‑a face cu acţiunile întreprinse de oameni, mai degrabă, decât cu politica guvernamentală. Un exemplu excelent este masca personală pentru faţă. Deşi e adevărat că protecţia oferită contra virusului este minimă şi, de aceea, nu a fost o precauţie impusă de guvernul chinez, ea a servit ca un memento psihologic pentru a proteja. Cei care poartă măşti, au mai multe şanse să‑şi spele mereu mâinile, să evite murdăria sau să intre în contact fizic cu ceilalţi.

Combaterea coronavirusului necesită într‑adevăr închiderea întregii economii şi a sistemului educaţional? Da! În China, cu excepţia întreprinderilor şi industriilor considerate vitale de guvern, totul a fost închis. Aceasta include restaurante, centre comerciale, companii, bănci şi sistemul educaţional. Totul a fost închis timp de trei luni, piaţa revenind abia recent la activitatea obişnuită.

Măsurile de precauţie luate de europeni în drumul către o carantină completă necesită ca oamenii să se adapteze, să aibă răbdare şi să fie înţelegători. În timp ce magazinele de vânzare cu amănuntul s‑au închis, afacerile şi livrările online au căpătat un avânt imens, dovedind că, dacă există o trăsătură de adaptare umană pe care putem conta ca un avantaj, este creativitatea noastră.

În Israel măsurile de prevenţie adoptate de Guvern au fost foarte dure încă de la început. Sistemul de învăţământ clasic a fost înlocuit cu acela online, elevii şi studenţii fiind deja familiarizaţi cu studiul de la distanţă pentru că acesta face parte dintr‑un scenariu care se aplică în caz de război. Centrele comerciale şi de distracţii s‑au închis, iar aprovizionarea cu alimente a cetăţenilor s‑a făcut în mare parte prin livrări la domiciliu. Oamenii au înţeles foarte repede că au de‑a face cu un inamic periculos şi majoritatea au respectat cu stricteţe regulile impuse de autorităţi. Guvernul la rândul său a închis graniţele complet pentru străini şi a început să testeze masiv suspecţii. Peste 3000 de teste pe zi la o populaţie de 9 milioane de locuitori e un efort substanţial al cadrelor medicale şi o soluţie care a mai „cumpărat timp” până când este găsit un tratament împotriva acestui virus ucigaş.

Cu siguranţă omenirea va ieşi învingătoare şi din această grea încercare numai că preţul plătit este unul foarte greu. Pe lângă miile de vieţi omeneşti pierdute urmează şi o criză economico‑financiară fără precedent. Lumea nu va mai fi aceeaşi, mulţi vor fi răniţi financiar de criză, dar sfârşitul acesteia va aduce reînnoirea economiei, precum şi o lecţie valoroasă despre provocările secolului XXI, făcându‑ne mai puternici în ansamblu.

Dragoş Nelersa

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest