Din ultimul număr:
Contemporanul » Poemul lunii » Poeme de Liana Sakelliou

Poeme de Liana Sakelliou

Poezia contemporană greacă merită toată atenţia şi vocile acestei poezii dezmint discriminările dintre aşa‑zisele culturi mari şi culturi de nişă. Una dintre aceste voci, puternică, feminină şi care are marele har de a nu se repeta niciodată, este aceea a Lianei Sakelliou. Liana Sakelliou s‑a născut la Atena, unde a studiat literatura engleză la Universitatea din Atena, continuând studii postuniversitare la universităţile din Edinburgh, Essex şi Pennsylvania. Este profesoară de literatură americană, specializată în poezie şi creaţie contemporană la Catedra de Limba şi Literatura Engleză a Universităţii din Atena din anul 1999, exercitând răstimp de patru ani funcţia de decan al acestei Facultăţi. Pentru activităţile sale academice şi de creaţie a primit burse de la Fundaţia Fulbright, Departamentul de Studii Elenice de la Universitatea Princeton, Universitatea din Coimbra şi Consiliul Britanic. A publicat în Grecia, SUA şi Franţa, atât volume poetice proprii, cât şi numeroase volume în colaborare, articole şi traduceri valoroase. Am cunoscut‑o datorită generozităţii profesorului Stavros Deligiorgis (în cadrul unui program pentru traducători din greacă în mai multe limbi pe care acesta îl coordona la Fundaţia Petrou Haris), a cărui invitată a fost cu scopul de a‑şi prezenta munca de traducătoare remarcabilă din Emily Dickensen, dar şi de poetă marcantă. La sfârşitul întâlnirii noastre domnul Profesor ne‑a cerut să scriem câteva rânduri în care să ne exprimăm impresiile. Vi le reproduc pentru că exprimă adevărul. Gândurile mele: „Mă simt binecuvântată când mă întâlnesc cu oameni mult mai deştepţi şi mai frumoşi decât mine; întotdeauna, iar acum mai mult ca oricând, am crezut că, de fapt, suntem suma experienţelor şi oamenilor din viaţa noastră. Ne învăţăm repede cu binele şi uităm că nimic nu ni se cuvine şi că, cel mai des, sprijinul generos al mentorului este cel ce ne conduce pe drumul singuratic spre Ithaca proprie. Întâlnirea cu doamna Sakelliou a fost un moment de readucere aminte a acestui fapt.

Am învăţat de la doamna Liana Sakelliou, dar «am intrat şi‑n corzi»: atunci când există oameni atât de buni în lumea traducerilor, mi se relevă ce mic este ceea ce pot să fac eu… Înţelesul ascuns primei lecturi, ritmul, muzicalitatea textului original, urmărite cu tenacitate în versurile proprii sau traduse – sunt doar câteva dintre «regulile de aur» Deligiorgis şi, după cum am remarcat, puse în practică şi de doamna Sakelliou. Am degustat fragmente minunate din traduceri inteligente şi versuri proprii ale domniei sale, având o tuşă a frumuseţii feminine.

Mulţumesc pentru ocazia de a include nume noi în lumea poeziei mele şi de a vedea cum se poate face traducere atunci când ai talent, nu doar vocabular bogat şi sprijin”.

De la Dascălul nostru atunci am aflat, deci, şi că este o foarte bună poetă. Bineînţeles, am căutat poeziile ei şi le‑am citit. Am fost impresionată de cea care, nici ea… nu rezista să trăiască cu voce tare (titlul volumul bilingv al traducerilor doamnei Sakelliou din Emily Dickenson) şi îmi doream o întâlnire de lucru, dar timpul a trecut fără a o realiza. Prilejul de a‑mi împlini visul s‑a ivit în 2017, oferit şi acesta de generozitatea unei fundaţii greceşti foarte apreciate – Casa poeziei elene – Fundaţia Sinopoulos. Aşa că acum beneficiez de onoarea de a pătrunde în lumea doamnei Sakelliou. Dificultatea în traducerea versului Lianei Sakelliou constă pentru mine în principal în rafinamentul şi subtilitatea metaforelor; trimiterile permanente la numeroasele lecturi ale autoarei; referirile autobiografice; intertextualitatea; aluziile la creaţia şi la biografia altor autori, citatele indirecte sau directe; ritmul interior al textelor, nu de puţine ori influenţat de limba engleză.

În 2019 Liana Sakelliou a fost aleasă preşedinte al Comitetului Elen de Critică pentru Premiile Literaturii Uniunii Europene (Organismul de participare din partea greacă este Societatea Scriitorilor, al cărei membru select este Liana Sakelliou), prilej cu care a susţinut cadidatura participantei din partea României, Ioana Pârvulescu, autoarea povestirii câştigătoare a Marelui Premiu pe 2018. Volume de poezie: Lăcaşul dulcilor adieri, Editura Gutenberg – G. & K. Dardanós (2017), Portret înainte de a se întuneca, Editura Typothito (2010), Prinde‑mă ca o fotografie, Editura Typothito (2004), Poezia revelaţiei Denisei Levertov, Editura Typothito (1999), Fluente atingeri, Editura Nepheli (1992).

„Caut poezia care mă conduce la cât mai multe modalităţi de interpretare, poezia care mă suprasolicită, dar care mă şi încântă” susţine Liana Sakelliou. În curs de apariţie la Editura Vinea este volumul bilingv română‑grec Trances, în traducerea Angelei Bratsou şi Stavros Deligiorgis.

Angela Bratsou
 

Dunărea, écorché

 

Horcăiturile lor se schimbă după
ceata Puterilor din eter
oasele aripioarelor lor rămân subţiri
ca nişte vene – o construire miraculoasă
le vezi aici bătând

incantaţii
se grăiesc prin gâtlejuri lungi
pleoscăitul care topeşte metalele
rocile le înmoaie
şi face sculpturi concave

aceste fiinţe sunt profund îngrijorate
pentru noi
destăinuie cu certitudine oricare lecuire
acolo unde se despart şi se deschid
aripile lor

în Delta Dunării
ele descoperă sub
nuferi în recele
lor botez
idolul secret

aici, zonele de război, taberele,
reactoarele nucleare sunt lichefiate
ne stropesc cu toate aceste chestii
îngereşti
oare aceasta este uniunea în cele din urmă?

poate există o hartă poate că există o hartă
arătând calea
vechile proporţii să parcurgă
şerpuitor al nervilor traseu
precum râul cel vechi.

Deocamdată nu există informaţii
despre nici o scurgere.

 

Floriile păgâne

 

Constantele schimbări ale aurei
pe litoralul din Galatas –
dar erai nenăscut încă,
nu ştiai ce înseamnă muncile, Theseus,
pe fierarii lui Darsinos nici nu‑i cunoşteai
cei ce toată iarna făceau matriţa
micului prinţ
şi abia ce‑a scos nasul primăvara
au înfăşurat‑o într‑o plasă de sârmă pentru coteţ,
iar noi înfigeam florile în găuri
ca într‑un lego;

gladiole, trandafiri, garoafe
şi plaja cu lume, carele de paradă
şi orchestra şi coboram
scaune din case şi Uite!
înmiresmata defilare;

după trei zile au aruncat corpul
pe o parcelă de pământ şi noi scoteam florile
şi le smulgeam, le aruncam în mare
de parcă era Gange
şi acesta a rămas acolo
şi rugina,
numai sabia aducea aminte de eroul
din garoafe şi sandalele lui de aur
primul premiu,
bucuria.

Valurile le confunzi cu cerul
iarnă deja, te joci cu creioanele
colorate şi mă întrebi, zbor sau înot?
Faci din nou calea, îţi răspund,
cu flori.

 

Circul italian de pe ţărmul din Moraitika*
 

Ah! Era o minune să te uiţi la el
orchestra cânta tare
şi noi îl aplaudam
pe Mike Lamar –
purta joben şi mănuşi albe,
costum negru şi ţinea un baston,
pe care‑l lăsa apoi să plutească
în jurul corpului.

Atunci a fost când elefantul a păşit nestânjenit
spre mare să bea apă şi
s‑a scufundat adânc în nisip
şi toţi ne‑am adunat în jurul lui
şi capul uriaş în noroi se lupta,
spectacolul a rămas neterminat şi noi
ne fotografiam cu maimuţele în braţe;

atunci au adus frânghii
şi i le‑au legat în jurul corpului
şi el scotea ţipete
şi îşi răsucea trompa în aer
precum bagheta lui Mike Lamar**.

* Malul Peloponezului– cunoscut şi sub numele de „Moréas” – opus insulei Póros se numeşte Moraítika
** Numele de scenă al unui dresor grec

 

Merci pour le beau séjour
Lui S. D.
 

Foarte frumos drumul
de coastă la plaja Neorio din Poros
în acel septembrie din anul 1952,
pictorul este însoţit de creaturi ale abisului
şi părul lui verde se tot lungeşte.

Pluteşte în culoare —
Condiţie naturală aceasta nu este,
El ştie, lumina o creează
exact cum o percepe ochiul
prin conurile şi baghetele lui.

Ceea ce vede este un vis,
poate visul micului clovn,
Federico, poate şi al propriului penel
în timp ce peştele cântă la bandoneon
într‑un tango pentru manevre aeriene.

— Ochi de culoarea uleiului de măsline cu pete gri, ochiul
Belei, arată‑mi secretul acrobaţiei.
—Roşu cinabru şi verde smarald, plus o picătură de negru
şi o lumină alta decât asta
nu ştie altceva inima circului.

Traducere de Angela Bratsou şi Stavros Deligiorgis

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest