Contemporanul » pagina 2

Articole din

Mircea Braga: Între „tradiţia de fază” şi boala de sistem

Dacă vom considera tranziţia ca de-⁠abia iniţiată, în care segment se va afirma acea capcană a absorbţiei de substanţă umană? Ca întotdeauna, intelectualul e pândit de aşteptare şi tot ca întotdeauna îi rămâne, în principal, şansa de a face doar ceea ce ştie el cel mai bine: să creeze, adăpostit de nişa propriei sale vocaţii. Timpul nu este nimic altceva ...

citește »

Iulian Boldea: Onirismul radical. Virgil Mazilescu

Virgil Mazilescu trebuie privit, însă, nu doar ca un poet al limbajului, oricât de încifrat, ci şi ca un poet al fiinţei, cu un discurs liric ce are o miză clar ontologică, dispusă într-⁠un registru neoexpresionist Poezia lui Virgil Mazilescu este reputată, înainte de toate, prin ermetismul ei, prin încifrarea sensurilor, care, pentru a putea fi percepute, presupun un anumit ...

citește »

Magda Ursache: Trădaţi de memorie – trădaţi de istorie

Mă întreb şi eu, ca Mircea Platon: cine ne (re)scrie istoria? Ieri, Roller, academicianul RPR fără studii încheiate, azi – Alexandru Florian care, după câte ştiu din presă, n-⁠are studii de istorie, dar cred(e) că ştie bine istoria PMR/PCR „Ar fi la fel de îngrozitor să distrugi libertatea acolo unde a rânduit-⁠o Cel de Sus, ca şi s-⁠o introduci unde ...

citește »

Florin-Corneliu Popovici: Fluviul destinului, mirajul confesiunii

Carte-⁠album sau album-⁠carte, ce se pretează la a fi citită, dar şi răsfoită (privită), Mirajul Nilului este şi o carte ce abundă de feminitate. Indiferent însă de statut, cartea creează impresii, fie de lectură, fie de natură vizuală Un titlu inspirat, cum este cel de faţă, Mirajul Nilului. Mirage of the Nile, dincolo de faptul că reprezintă cartea de vizită ...

citește »

Elena Solunca în dialog cu Ioan-Aurel Pop. Istoria – memoria comunităţilor

Istoria este memoria colectivă a comunităţilor, iar a şterge această memorie înseamnă a forma comunităţi infirme, bolnave. Să ne gândim cum s-⁠ar manifesta un om fără memorie! Ar fi bun de închis într-⁠un ospiciu! Memoria este o componentă fundamentală a inteligenţei. La vremea lui, Eclesiastul zice cum că este „o clipă prielnică şi o vreme pentru orice îndeletnicire de sub ...

citește »

Alexandru Surdu: Problema trecerilor dintre orânduirile economice

Forma aceasta de exploatare a României a fost şi mai este încă numită „colonială”. Pentru a obţine cât mai repede şi cât mai multe din presupusele datorii, imposibil de achitat pe linie financiară, populaţia întregii ţări era condamnată la muncă silnică, dar contribuia totodată şi la creşterea capacităţii economice a statului, la utilizarea resurselor naturale şi la dezvoltarea planificată a ...

citește »

Theodor Codreanu: Ceea ce nu poate fi negociat

Nu e vorba de cazuri izolate, nesemnificative, ci de un fenomen foarte grav al „revizionismului” postdecembrist al deţinătorilor puterii în cultură, fenomen asociat cu acela al demitizărilor menite să elimine din centralitatea canonică a literaturii şi culturii române valori ca Eminescu, Iorga, Blaga, Rebreanu, Ion Barbu, Mircea Eliade, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ş.a.m.d. Radiografierea fenomenului a fost realizată ...

citește »

Svetlana Aleksievici, laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2015. Ultimii martori

Colecţia Clasici Contemporani Litera continuă cu un alt titlu de excepţie, de Svetlana Aleksievici – Ultimii martori (Poslednie svideteli, 1985), amintiri ale adulţilor care în vremea celui de-⁠al Doilea Război Mondial erau copii. Dintre toate scrierile Svetlanei Aleksievici, Ultimii martori este cea mai sfâşietoare. Căci ce poate fi mai cumplit decât copilăria în timp de război, mai tragic decât inocenţa ...

citește »

Constantina Raveca Buleu: Geo Şerban despre Mirajul francez al lui Mihail Sebastian

Dincolo de amplele descrieri ale geografiei sale simbolice, configurate la capătul unor plimbări pe străzi şi prin istorie, sau de mărturiile experienţei acut personalizate a muzeelor sale, Parisul articolelor-jurnal ale lui Mihail Sebastian înseamnă intensitate culturală, experimentată fără poze dogmatice, cu o privire de ansamblu, în care se armonizează obiectivitatea, aviditatea cunoaşterii şi umorul subtil Opera, personalitatea şi, mai ales, ...

citește »

Ioan Buduca: Inimă şi prilej

Un suc foarte special, zicea Goethe, este sângele între cele ale elementului apă. Între cele ale elementului foc, la fel de specială este căldura din sângele nostru. Când pierdem focul din sânge, murim. Când pierdem apa din sânge, murim. Vă amintiţi? I-⁠au înţepat coasta cu o lance, ca să vadă dacă murise. Din trupul Său s-⁠a scurs sânge şi apă. ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest