Recalibrarea instituțională a Muzeului Municipiului București a început, cu mari eforturi, în urmă cu 10 ani, iar în această perioadă au fost deschise muzee noi, în 2016, sau au fost redeschise altele după foarte mulți ani de așteptare, în 2017 și 2018: Muzeul Victor Babeș, Observatorul Astronomic Amiral Vasile Urseanu, Casa Filipescu‑Cesianu, Muzeul Nicolae Minovici, Muzeul George Severeanu sunt astăzi complet consolidate, restaurate și reamenajate.
Întregul proces însă nu se oprește aici. Noi muzee din structura MMB așteaptă să fie salvate. În viitor, Bucureștiul va avea o Pinacotecă, un Muzeu al Teatrului, un altul dedicat pictorului Gheorghe Tattarescu, iar Palatul Voievodal Curtea Veche va fi redat prezentului. La începutul anului 2023, Primarul General anunța că Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) a solicitat fonduri de finanțare prin programul PNRR pentru consolidarea și restaurarea unor clădiri monument istoric de interes public. Printre ele se află și Palatul Dacia – România, sediul Pinacotecii București (strada Lipscani nr. 18‑20), Casa Gheorghe Tattarescu (strada Domnița Anastasia nr. 7) și Palatul Voievodal Curtea Veche (strada Franceză nr. 21‑23).
Depozitul integrat de patrimoniu
Existența spațiilor pentru depozitare reprezintă o necesitate absolută. Depozitul de bunuri culturale mobile este spațiul în care se desfășoară activități de conservare preventivă. Conservarea preventivă poate fi asimilată cu conceptul de profilaxie care este aplicabil și în medicina preventivă. Patrimoniul cultural mobil al Muzeului Municipiului București este alcătuit din bunuri cu valoare de importanță națională. Sunt bunuri culturale de valoare arheologică, istorică, etnografică, artistică, documentară, științifică și tehnică, literară, memorialistică, numismatică, heraldică, bibliofilă, cartografică și epigrafică, reprezentând jaloane ale trecerii prin timp a societății umane în aproape toate componentele ei sociale, istorice, artistic creatoare, economice.
Conform legilației în materie (Legea nr. 311/2003 a muzeelor și a colecțiilor publice, cu toate modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, cu toate modificările și completările ulterioare), dar și pentru că Muzeul Municipiului București face parte din categoria muzeelor de importanță națională, bunurile culturale mobile trebuie să dispună de un spațiu cu cele mai bune condiții de păstrare, conservare și securitate care să nu permită degradarea, deteriorarea sau distrugerea acestora. Fără existența unui spațiu de depozitare adecvat dimensiunilor obiectelor și cerințelor conform legislației în vigoare, bunurile culturale mobile nu pot fi păstrate în cele mai bune condiții optime de conservare și securitate. Acest proiect este cu atât mai necesar cu cât vine în sprijinul asigurării sustenabilității cheltuielilor publice prin eliminarea chiriilor (2.180.541 lei/an).
Se numește Depozitul integrat de patrimoniu, deoarece, în afară de spațiile destinate depozitării și conservării colecțiilor MMB, vor fi amenajate și atelierele de restaurare care deservesc instituția. Separat, dar integrat noii clădiri se are în vedere și amenajarea de zone destinate vizitării parțiale a acestui spațiu, alături de zone de interes comunitar, dar și pentru studiul colecțiilor, în afara zonelor de depozitare. Până în acest moment, deși a fost identificat un teren în sectorul 4 aflat în prorietatea municipalității, suntem în stadiul unui pre SF realizat încă din anul 2021.
Drumul sinuos către o galerie de artă
În acest moment, Bucureștiului îi lipsesc o serie de muzee care există în alte capitale europene, cu o populație mai mică decât a Bucureștiului, precum Zagreb, Bratislava sau Belgrad. Bucureștiului îi lipsește o mare galerie de artă cu valoare locală și regională, care să prezinte evoluția artelor plastice în plan local, iar aceasta este Pinacoteca orașului București. Colecția există, clădirea există și ea, însă, iată, trebuie consolidată și reabilitată de proprietar, respectiv de autoritatea centrală, de Primăria Municipiului București. A fost realizat proiectul tehnic, investiția a fost aprobată în Consiliul General, iar în momentul de față se desfășoară procesul de atribuire a investiției. Șantierul ar trebui să fie organizat până la finalul acestui an.
Este vorba despre Palatul Dacia‑România, care este denumirea istorică a unei societăți bancare, și care, în momentul de față, găzduiește Art Safari (în parteneriat public‑privat), în cadrul căreia Colecția Pinacotecii MMB vine în fiecare an cu câte o temă expozițională. Patrimoniul artistic al Pinacotecii Muzeului Municipiului București numără 5.500 de lucrări, proporția cea mai mare fiind deținută de lucrări de pictură, urmate de grafică, sculptură și artă decorativă.
Palatul Voievodal Curtea Veche trebuie redat prezentului
Șantierul este în continuare oprit și ne preocupă faptul că este închis cam de multă vreme și nu este încă protejat conform normelor. Diligențele noastre au fost înaintate în această direcție. Noul administrator, căruia i‑am predat amplasamentul, va trebui să aibă grijă măcar să păstreze rezonabil această situație de provizorat. Proiectul trebuie reluat. Investiția a fost aprobată de Consiliul General al PMB într‑o ședință ținută în primăvara anului trecut, drept urmare ar trebui să apară entitatea care să pună în aplicare această investiție la Curtea Veche, la Palatul Voievodal.
Palatul Voievodal Curtea Veche va fi un muzeu multifuncțional. Va exista un loc unde vom prezenta permanent ceva. Apoi, vor fi alte câteva spații mai mici, unde vom avea o dinamică cu temporarități legate de temele propuse. Și, în fine, va exista un spațiu unde publicul va avea zona de loisir, care înseamnă de la conferințe și dezbateri la concerte de muzică. Va fi o agora unde publicul va putea să schimbe idei. Însă proiectul de mare amploare, care poate lega acest oraș, este ceva ce acum nu există, dar înțeleg că PMB se gândește la el. Este vorba de un hub cultural care să reunească un muzeu, o bibliotecă și o zonă cu muzică și teatru, unde să se desfășoare ONG‑urile cu profile variate de interes cultural. Să creeze o atmosferă așa cum este cea de la MuseumQuartier din Viena, dar la nivel mult mai mic. Municipalitatea se gândește ca acest hub cultural să fie deschis în fostele garaje RATB de pe strada Berzei. Este o suprafață mare care unește două străzi și acolo se poate lega ceva într‑o zonă a Bucureștiului care altfel se duce, dispare.
Salvarea casei pictorului Tattarescu
După decenii de așteptare și un parcurs birocratic anevoios, Casa pictorului Gheorghe Tattarescu, o bijuterie arhitecturală a Bucureștiului, este cu un pas mai aproape de a‑și redeschide porțile pentru public. Între anii 2017 și 2018 a fost realizata Documentația de Autorizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI), obținerea avizelor necesare și, în cele din urmă, a autorizației de construire. În acest moment se află în desfășurare procesul de atribuire a investiției.
Această clădire, singura reședință particulară din capitală construită ca un han, este o operă de artă în sine, fiind înfrumusețată și locuită timp de patru decenii de însuși pictorul Gheorghe Tattarescu. Casa, datând din secolul XIX, se distinge prin unicitatea sa arhitecturală și prin valoarea istorică pe care o poartă în zidurile sale. Cu un etaj construit din lemn, o raritate în centrul Bucureștiului, casa emană o atmosferă de epocă, transmițând vizitatorilor imaginea creației lui Tattarescu, de la tavanele pictate manual până la pereții panotați cu imitație de marmură.
Pentru un muzeu al Artelor Decorative
Orașului îi mai lipsește și un muzeu al artelor decorative, în care includem tot ce înseamnă vestimentație și accesorii vestimentare, mobilier, sticlărie, argintărie. Sunt foarte multe profesii care converg în această zonă și care au nevoie de extensii anatomice. În sensul că: unde pot vedea artiștii de azi obiectele asupra cărora să reflecteze? Ei le pot îmbunătăți creând altele noi, ca designeri, sau le pot fabrica din nou, ca artizani. Ai nevoie de un astfel de muzeu în care să fie explorat patrimoniul specific. Evident că există o clădire asupra căreia noi am făcut diligențele potrivite, ca să fie amenajat un astfel de muzeu. Noi avem colecțiile, dar nu sunt exploatate decât sporadic. Nu au fost găsite soluții privind atribuirea unui imobil pentru dezvoltarea acestui proiect, deși sunt branșe profesionale foarte active cărora le‑ar fi destul de folositoare vizionarea și cercetarea colecțiilor de profil.
Casa Macovei se pregătește de haină nouă
Colecţia de artă „Ligia şi Pompiliu Macovei” se află în reşedinţa particulară a donatorilor, într‑un imobil ridicat la începutul secolului XX, în stil eclectic francez, pe Strada 11 Iunie din Bucureşti, în apropierea Parcului Carol I. Colecţia de artă „Ligia şi Pompiliu Macovei” este ultima intrată în patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti (1992) şi reprezintă viziunea de ambientare estetică şi confort vizual a doi oameni de formaţie artistică. A fost depusă documentația necesară pentru aprobarea consolidării, restaurării și reamenajării clădirii, dar și a frumoasei sale grădini. Imobilul a fost clasat anul trecut ca imobil de patrimoniu cu valoare B, iar autorizația de construcție privind reabilitarea și consolidarea imobilului a fost eliberată și ea. De asemenea, investiția necesară finalizării proiectului a fost aprobată de Consiliul General la începutul acestui an.
■ Scriitor, istoric, publicist şi editor
Adrian Majuru
