Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2020 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2020 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2020
Suplimentul de istorie București în 5 minute

Editorial
Nicolae BrebanÎnvăţătoarea mea, Mia Pop: dacii şi romanii / 3
Am trăit atunci, pentru prima oară – poate, în acurateţea, în totalitatea ei, poate şi pentru ultima oară! – mândria de a fi Român, mândria, emoţia adâncă comparabilă cu puţinele de acest fel.

Portrete în relief
Marian Victor Buciu ● Buzura cu şi alături de Sábato / 4
O luptă retorică grea, la limită oarbă şi surdă, dacă nu mai cu seamă absurdă. Miza pusă în joc, în ţară (fără a ignora diaspora), era placată înainte de orice pe un prefix verbal negativ: anti.

Cronica literară
Ştefan Borbély ● Decameronul vampiric / 5
Mitul predilect al adolescenţei e diferenţa: s‑o ştii s‑o recunoşti şi să ai curajul să ţi‑o asumi. I se adaugă imperativul alegerii, uneori cu preţul imaginat al riscului maxim.

Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Acasă, la Giuleştii de Maramureş / 6
La Cernăuţi era în plină desfăşurare un fel de „revoluţie” a românilor, conduşi de Iancu Flondor, care îi alungaseră pe austro‑ungari, dar fuseseră ocupaţi de ucraineni, care se dovedeau la fel de fioroşi.

Clubul academicienilor
Răzvan Theodorescu ● Căile divergente ale primei modernităţi româneşti (secolele XVII‑XVIII) / 7
În această lume nobiliară cu năzuinţe permanente spre nou vom întâlni cazul, elocvent între toate, al unui tradiţionalism arhitectonic care a ilustrat fără întrerupere timp de un secol şi jumătate, de la 1570 la 1720, o idee dinastică.

Cronica de carte
Constantina Raveca Buleu ● Scrisoarea Evei / 8
În versiunea mitologică a prologului liric, cuplul primordial funcţionează ca entitate unică, de lumină, în care femininul şi masculinul ocupă acelaşi trup.

Clepsidra cu nuanţe
Sorin LavricTribulaţii epidemice / 9
Partea bună a acestei pacoste pretins mortale este că, naivi sau ignoranţi, ambuscaţi sau cârcotaşi, românii s‑au trezit. Numărul celor care vor mai înghiţi gogoaşa unui nou val mortal de epidemie va fi tot atât de mare ca numărul celor care au murit de coronavirus.

Un poem de…
Mihai Kantzer / 9

Istorie naţională
Alina Pîrvulescu ● Primele monede româneşti / 10
În ciuda alinierii la politica economică otomană, Ţara Românească a profitat de toate circumstanţele favorabile, de greutăţile financiare prin care a trecut Imperiul Otoman în acest interval, pentru a‑şi afirma propriile interese.

Clubul Ideea Europeană
I. Trianon. După 100 de ani
Ioan-Aurel PopImportanţa Tratatului de la Trianon / 12
România de la 1918 s‑a legitimat în lume, iar legitimarea au făcut‑o instanţele internaţionale de atunci şi au repetat‑o mereu cele care au urmat, până astăzi.
Tot ceea ce face România legat de centenarul Trianonului trebuie să fie detaşat de contingent, trebuie tratat fără înverşunare şi încadrat în contextul general de recunoaştere a noii arhitecturi a Europei prin sistemul de tratate de la Paris (Versailles, Saint Germain, Neuilly‑sur‑Seine, Trianon şi Sèvres) din 1919‑1920.
Românii, polonezii, cehii, slovacii, croaţii, lituanienii, letonii, estonienii şi mulţi alţi europeni celebrează tratatele de pace de la Paris tocmai fiindcă acestea au acceptat deciziile popoarelor de formare a noilor state naţionale şi federale, pe ruinele imperiilor german, austro‑ungar, ţarist şi otoman.

Aura ChristiLecţia de libertate, sfinţi cu aura neagră, de când mă ştiu / 13

Dumitru Preda ● Trianon, 4 Iunie 1920‑2020 / 14
„Regatul României este un stat naţional unitar şi indivizibil”, iar „teritoriul României este inalienabil”.
Aplicându‑se principiul autodeterminării naţionale – „una din cele mai mari forţe spirituale ale istoriei moderne”, cum îl definea distinsul jurist român George Sofronie –, la Trianon s‑a autentificat acest înalt concept de conştiinţă a omenirii, fiind înscris ca o normă de bază în dreptul ginţilor şi morala internaţională.
A vorbi, deci, de un imperialism român prin raportare la aceste provincii, aşa cum fac adversarii noştri – avea să se afirme într‑un Aide‑mémoire înaintat Marilor Puteri în martie 1919 – înseamnă o dovadă de rea credinţă sau de ignoranţă”.

Adrian Majuru ● Din vremuri medievale / 16

Ion Mureşan ● Înviere, Minunata Plutire / 17

Mircea Platon ● Trianon. După 100 de ani / 18
Tratatele de la Versailles şi Trianon au fost momente importante pentru România, izbânzi diplomatice şi naţionale de o importanţă uriaşă, care au avut rădăcini în acţiunea elitelor româneşti din secolul al XIX‑lea.
Conferinţa de Pace de la Paris a acceptat, cu excepţia împărţirii Banatului cu Iugoslavia, doleanţele României aşa cum fuseseră ele negociate în 1916 de Ionel Brătianu. În plus, a recunoscut şi revenirea Basarabiei între hotarele ţării.

Corespondenţă din Israel
O carte‑eveniment:
Mirel Taloş, Undeva în Transilvania
Mirel Horodi ● Un roman despre holocaustul evreilor din judeţul Sălaj / 20
Undeva în Transilvania este un roman istoric, care ne aminteşte destinul tragic al unor oameni nevinovaţi care au fost nimiciţi de ura bestială, bazată pe teoriile antisemite şi rasiste aplicate cu fervoare de Partidul Crucilor cu Săgeţi din Ungaria. Acţiunea era cu atât mai criminală cu cât în 1944 era clar că Germania nazistă şi aliaţii ei vor pierde războiul.

Portrete în relief: Mircea Platon
Maria Trandafir ● Conştiinţa naţională între iluzie şi realitate / 21
Pasiunea pe care a dovedit‑o istoricul şi scriitorul Mircea Platon în susţinerea problemei conştiinţei naţionale a românilor (dobândită cu greu, ameninţată frecvent de‑a lungul istoriei, neglijată din nepăsare, umilită din ce în ce mai des) s‑a transformat în hotărârea de a urmări acest aspect de‑a lungul timpului.
Andrei Ţurcanu ● Mircea Platon şi rolul elitelor în structurarea personalităţii naţionale / 22
Spre deosebire de scepticii „intelectuali de portbagaj”, snobi sau mercenari angajaţi în banchetul deconstructivist al globalizării, Mircea Platon este un om al credinţei. Fără fanatisme exclusiviste şi patetisme reductive, el crede nestrămutat într‑o Românie profundă.

Profil
Adrian Dinu Rachieru ● Eugen Uricaru şi istoria „secretă” / 25
Posedând „ştiinţa imaginarului” şi o admirabilă (chiar de la debut) maturitate stilistică, Eugen Uricaru s‑a impus şi prin disponibilitate tematică; romancier profesionist, el intră, indiscutabil, în lotul restrâns al celor cu adevărat importanţi.

Profeţii spectaculare
Alexa Visarion ● Vocaţia prieteniei / 26

Lecturi
Mircea Braga ● Cheile unui roman / 27
Activitatea lui Stavros pare a fi, ca în unele vechi legende, cea a Supraveghetorului, ieşit din timp, cunoscătorul celor ce au fost şi celor ce sunt.

De Gaulle. 130 de ani de la naştere, 50 de ani de la moarte
George Apostoiu ● Patria şi Europa / 28
Independenţa şi suveranitatea, pacea şi securitatea Franţei sunt valori imuabile, nu se supun eventualelor eşecuri ale democraţiei. „Constituţia va evolua, nu trebuie modificată!” declară de Gaulle într‑o şedinţă a guvernului din 1962!

Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Hegel la 250 de ani de la naştere / 29
Contestat cu vehemenţă de pe platforma diferitelor curente de gândire filosofică, teologică şi, desigur, ştiinţifică, Hegel rămâne, în aprecierea acad. Al. Surdu, „incontestabil, cel mai mare gânditor speculativ din toate timpurile”.

Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Sânziene şi alte fantasme / 30
În lumina acestor dezvăluiri, opera Hertei Muller apare ca ieşirea de urgenţă din cele două infernuri: al totalitarismului comunist şi al unei familii marcată de ele.

Polemice
Theodor Codreanu ● „America dunăreană” / 31
În Ardeal, devenirea non‑românească a românilor a luat forma maghiarizării forţate sau benevole, ostilitatea minoritară devenind sfidătoare la unii lideri udemerişti nu numai în numele unei minorităţi, cea secuiască, practic inexistentă (care ar lupta pentru autonomie), ci şi prin atitudinea din preajma centenarului Marii Uniri.

Marginalii
Magda Ursache ● „Vreme de încercare” / 32
„Nici o moarte nu‑i ca moartea” a descântat‑o poetul Cezar Ivănescu. Aura Christi a învins‑o: „Gândisem moartea pân’ ea m‑a atins cu botul” – ceea ce mi‑a amintit de un vers al marii literaturi orale: „Strigă moartea la fereastră!”

Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini ● Avangarda literară şi folclorul românesc / 33
Béla Bartók şi‑a dedicat cei mai productivi ani din strălucita sa carieră internaţională pentru a umbla pe jos prin sate, unde nota cu creionul cântece româneşti, cu melodia şi versurile lor. Astfel şi‑a îmbogăţit propria sa creaţie, dar şi repertoriul tarafurilor ungureşti.

Artă plastică
Elena Olariu ● Natura moartă ca gen artistic / 34
„Deşertăciune a deşertăciunilor, toate sunt deşertăciune” sunt cuvintele biblice care au generat în arta plastică o temă profundă de meditaţie.

Civilizaţie românească
Theodor Ignat ● Curtea veche şi renaşterea unui muzeu / 35
Cercetarea arheologică a fost făcută de Dinu V. Rosetti, iar atunci au fost găsite zidurile băii domneşti, construite de Constantin Brâncoveanu, plus un sistem de încălzire subteran.

Corespondenţă din China
Ding Chao ● Încotro lumea post‑pandemică? / 36
În anii ’70 ai secolului trecut, când România a fost afectată de mari inundaţii şi cutremure, China a trimis cantităţi însemnate de ajutoare în România, iar România la rândul ei, în multe alte momente grele, în timpul ravagiilor provocate de SARS, în 2003, şi în timpul cutremurului de la Wenchuan din 2008, a dat un sprijin preţios Chinei. Manifestări de solidaritate, încurajare, acţiuni concrete şi ajutoare materiale n‑au lipsit, nici de data aceasta, în combaterea Covid‑19, ceea ce va înscrie încă o pagină în cronica relaţiilor chino‑române.

Corespondenţă din Italia
Irina Ţurcanu‑Francesconi ● Cultura scrisă în vremuri de restrişte / 37

Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Pandemia şi cultura română în Israel / 37

Teatru
Dana Pocea ● Două tinere autoare de dramaturgie:
Stela Giurgeanu şi Elise Wilk
/ 38
Spaime de tot felul, cumulând deznădejdea şi revolta cu descoperirea identităţii de gen, cu primele impulsuri erotice, cu suferinţa de a te şti abandonat etc., generează crize greu de surmontat.

Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu ● Hamlet‑Negga la St. Anne’s Warehouse / 39
Teatrul experimental „St. Anne’s Warehouse”, situat în Dumbo, cartierul artistic al Brooklyn‑ului a prezentat piesa ca parte a stagiunii de primăvară 2020. O producţie interesantă care s‑a bucurat de critici superlative, se susţine mai ales prin jocul inspirat şi elaborat.

Suplimentul istoric Bucureşti în 5 minute

Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimo­niul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedi­cate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.

Vă dorim lectură plăcută!

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Noutăți editoriale (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest