Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2020

Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2020

Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2020

Editorial
Nicolae Breban ● După treizeci de ani / 3
Cu mulţumiri calde tuturor celor ce ne‑au urmărit în acest lung şi, adesea, febril pelerinaj al celor trei decenii, care au rezonat, adeseori, cu cele ale naţiunii, ale Neamului, din care facem parte, celor care nu ne‑au fost cu totul potrivnici, asigurându‑i că, în ceea ce ne priveşte, rămânem aceiaşi.

Eseu
Marian Victor Buciu ● Lumi şi puteri / 4
O stafie bântuie prin povestire (roman) şi este chiar instanţa care emană scrierea. Doi sfinţi sunt pomeniţi prin mişcarea obsedatului de mistere.

Cronica de carte
Ştefan Borbély ● Nisipuri mişcătoare / 5
În interesul „cauzei”, adică al apropierii dintre cele două etnii, îţi este interzis să ortografiezi cuvinte maghiare greşit, să lucrezi doar pe baza unor, foarte puţine, traduceri, sau să oferi informaţii ştiinţifice eronate.

Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● La crucea cavalerilor marmaţieni / 6

Lecţii de istorie
Ioan‑Aurel PopGânduri la vreme de restrişte / 7
Poate că, după această grea încercare, ne vom rândui altminteri viaţa individuală şi socială, ne vom trezi să fim mai buni şi mai drepţi, ne vom revărsa preaplinul sufletului spre lume şi spre ţară, adică spre colţul nostru de lume, pe care nu‑l iubim pentru că este perfect (nu este!), ci pentru că este (încă) al nostru.

Cronica de carte
Constantina Raveca Buleu ● Sub semnul trecerii / 8
Impresionantă demonstraţie de coerenţă identitar‑creatoare, antologia Vioricăi Răduţă apărută în seria O sută şi una de poezii, în 2019 la Editura Academiei Române din Bucureşti.

Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Victor Voicu
România mai are posibilitatea să controleze fenomenul răspândirii virusului – ceea ce eJos Pălăria!” / 9
E vorba de un Sindrom Acut Respirator Sever. Virusul aferent – CoV‑2, deci, SARS – Coronavirus 2. Aceasta este denumirea virusului care bântuie pe pământ şi a cuprins aproape toată populaţia globului
Probabil că s‑a produs o mutaţie care a generat – aici e ceea ce trebuie înţeles! – consecinţele. Acest virus era agresiv şi avea ca ţintă animalele. A pornit de la liliac şi a înregistrat o mutaţie devenind contagios şi pentru om.
Mutaţia conferă proprietăţile necesare de a se lega de membrana gazdei, membrana celulelor noastre, mai ales din plămân. Virusul se leagă de un receptor, iar celula îl acceptă, ca şi cum l-ar recunoaşte! şi începe agresiunea.

Evenimente • Biblioteca Academiei Române
Expoziţia „200 de ani de la naşterea Domnitorului Alexandru Ioan Cuza” / 12
Academia Română, prin Biblioteca sa, care este un adevărat tezaur al culturii şi civilizaţiei noastre, dispune de mărturii directe de epocă, de la documente emanate de cancelaria de atunci până la presă, aspecte originale puţin cunoscute, care au putut fi văzute de un public mai larg şi care vor putea fi văzute de acum încolo în expoziţia organizată de Biblioteca Academiei Române.

Contemporanul. Ideea europeană azi (VIII)
După treizeci de ani
Contemporanul. Ideea Europeană aniversează 30 de ani. Fondată la Iaşi, Contemporanul are 139 de ani de la înfiinţare, iar Ideea europeană (1919‑2019) şi‑a sărbătorit centenarul.
Ce reprezintă pentru dvs. Contemporanul. Ideea europeană? Ce loc îi revine în peisajul revistelor de cultură naţionale?

Aura ChristiRezistenţa prin vocaţie. „Viaţa e un lucru serios” / 13
Contemporanul. Ideea Europeană este una dintre coloanele peste care se bolteşte cultura română. De câte ori mă simt descumpănit sub năvala parcă de neoprit a barbariilor, îi deschid paginile şi mă las alinat de foşnetul lor, binefăcător ca acela al foilor unei cărţi de rugă.

Vasile Muscă ● Contemporanul. Ideea europeană  / 14
Mesajul Revistei Antiteze, La jubileul revistei Contemporanul. Ideea Europeană / 14
Crişu Dascălu ● O dignitate din ce în ce mai greu de descoperit / 14
Roxana Pavnotescu ● O bucurie / 14
Luiza Barcan ● Un spaţiu al libertăţii de expresie / 14

Bogdan Creţu ● „Revista lui Breban” / 15
Academia Română îşi asumă dificila sarcină de a ţine în cumpănă corectă naţionalismul şi europenismul culturii noastre fără ca vreuna să obstrucţioneze pe cealaltă.

Mihaela Albu ● Reinventarea Contemporanului / 15
Mariana Neţ ● Un nume de referinţă / 16
Sorin Ilieşiu ● O revistă necesară / 16
Horia Bădescu ● O paradigmă / 16
Dora Pavel ● O rememorare / 16
Victoria Milescu ● La mulţi ani, Contemporani! / 16

Dosar Contemporanul
Adrian Majuru ● Cât de mult se mai citeşte? / 17
Ce însemna această lectură suplimentară, de specialitate complementară, putem afla din următoarea întâmplare desfăşurată între anii 1891‑1892 la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti.
Elevii însă „se visează vedete”, spun unii autori, chiar în proporţie de 36,5%. Vedetele la care ei visează, evident, nu prea au citit la viaţa lor, iar în ultimii ani, cu atât mai puţin. Drept urmare, „un procent mare din elevi cred că şcoala nu oferă modele sau nu este interesată de modelele elevului”.
„68,9 % din liceeni spun că şcoala nu are legătură cu viaţa reală sau nu oferă informaţii utile şi că nu este centrată pe nevoile lor. 20,6% din cei care dau drept model omul de afaceri cred că pot ajunge în această postură şi fără a face şcoală, iar din cei care şi‑au ales ca model omul politic, 10% cred că nu au nevoie de carte”.

Lecturi
Livia Ciupercă ● O cuceritoare confesiune / 19
Ascensiunea în universul filosofiei, mai precis, în specialitatea mult dorită, „epistemologia clasică şi analitică”, spre exemplu, explică cultivarea voinţei, urmând „calea autodidactului”

Portrete în relief
Cecilia Maticiuc ● Al dvs., Fiodor Dostoievski / 20
Din câte se ştie, Dostoievski a redactat peste 700 de scrisori. S‑au păstrat doar 315. La noi, o parte dintre acestea au fost traduse în două ediţii selective anterioare, însă abia de curând a apărut o necesară şi excelentă ediţie ştiinţifică îngrijită, tradusă, prefaţată şi adnotată de Leonte Ivanov.
Cărţile se scriu pornind de la cărţi. O spune clar Dostoievski, la vârsta de 24 de ani: „Citesc cu patimă, iar lectura acţionează în chip straniu asupra mea. Un lucru citit cândva îl recitesc şi parcă mă încarc de noi forţe, pătrund în toate, înţeleg de minune şi extrag eu însumi ştiinţa de a crea”. Este ucenic al scriitorilor citiţi, dar mai ales al scriitorilor pe care îi traduce.

Manualele preuniversitare româneşti în mileniul III
O epurare a literaturii române din manualele de gimnaziu?
Care este scopul acestei epurări literare din manualele de gimnaziu? Eu găsesc doar o explicaţie: cu cât ştim mai puţin despre literatura noastră, despre cultura noastră, cu atât ştim mai puţin despre noi şi putem fi mai uşor manipulaţi, generaţiile de actuali elevi, viitori studenţi vor fi contorsioniştii nevoilor altor sisteme de educaţie, deci vor servi mult mai firesc interesele altora decât ale naţiei lor.
Despre ce limbă română vom vorbi, când manualul este plin de termeni preluaţi din metodicile sau didacticile după care se predau limbile străine? Sau poate limba noastră va deveni în curând o limbă străină pentru mulţi dintre noi?
Mircea PlatonDespre ideologizarea învăţământului. Ieri şi azi / 21
Frazele care justifică şi întărâtă demolarea sistematică a sistemului românesc de învăţământ astăzi seamănă uluitor de bine cu frazeologia primei intervenţii legislative comuniste asupra sistemului de învăţământ din România, Circulara Nr. 38 401/1945 a Ministerului Educaţiei Naţionale.
Codruţa‑Flavia Tulvan ● Profesorul de limba şi literatura română, încotro? / 22
Literatura română trebuie să‑şi recâştige spaţiul în manualele şcolare pentru gimnaziu, pentru că, intelectuali fiind, se cuvine să fim altceva decât robi ai manualelor şi programelor şcolare, pasivi faţă de nevoile reale, nu închipuite, ale ucenicilor noştri.
Dorina Popa ● Puii de raţă, lăptucile & pătlăgelele roşii / 23
Acum e tot mai puţină literatură bună în manuale şi tot mai superficial privită, numai ca pretext, nu ca izvor…
Antonio Boloţ ● Profesorul român în postmodernitate. soluţii de ieşire din criză / 24
Cei care s‑au gândit până acum la proiecte de reformă, fie creaţii personale, fie preluări din ţările apusene, au nesocotit ce era esenţial, omul în dimensiunea sa etică, morală.
Manualele alternative (indiferent de editură) nu au fost bine realizate, limbajul fiind prea elevat, profesorii trebuind să „traducă” elevilor din română în română ce li se cere la anumite exerciţii, unele fragmente de text alese fiind neatrăgătoare pentru elevi.

Modele
Ionel Necula ● A murit Paul Goma / 25
Paul Goma a murit. N‑a murit un om, a murit un revoltat, o minte limpede şi clarvăzătoare. Şi nu l‑a răpus ciuma roşie, cu care s‑a luptat toată viaţa, fără pauză şi fără întrerupere, a murit răpus de o ciumă la fel de cumplită, căzută din cer ca pedeapsă pentru ticăloşirea noastră. Fără vocea lui Paul Goma, lumea a rămas mai săracă cu un strigăt, cu un denunţ în combaterea răului comunist şi cu un antidot mai puţin la toate derapajele acestei lumi.

Lecturi
Adrian Lesenciuc ● Vin rafinat îmbuteliat la Cartea Românească / 26
Aceleaşi indicii ale asocierii, în mănuşa de catifea a dicţiunii: „Miracolul acesta cu ferestre mici/ e o casă albă pe mal între urzici” (cu dinţii, p. 46) se ascunde fiorul insesizabil al pasului ultim în risipa de sine la Ioan Moldovan.

Eseu filosofic
Vasilica Cotofleac ● Maria Zambrano. Raţiunea poetică / 27
În cele două perioade petrecute în Franţa, îi cunoaşte pe André Malraux, Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Pablo Picasso, pe Albert Camus (care în momentul tragicului accident din 1960 îi ducea la Editura Gallimard manuscrisul lucrării Omul şi divinul). Îl întâlneşte şi pe Emil Cioran, care îşi va manifesta respectul şi admiraţia.

Aniversări
Călin Ciobotari ● Alexa Visarion, Un căutător de lumină… / 29
Ce să scriu despre acest om pe care îl iubesc şi îl admir, căruia i‑am citit cărţile, i‑am văzut filmele, i‑am ascultat prelegerile universitare, i‑am urmărit îngândurările şi revoltele, dar şi exuberantele izbucniri, credinţa înaltă în Dumnezeu şi în om, bucuria
de a trăi?!

Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Critica etică sau umanismul postmodern / 30
Ernesto Sábato şi Augustin Buzura se profilează în oglinzile paralele ale ficţiunii existenţialiste, inspirată de regimuri totalitariste unor spirite etice şi problematice şi inserată uneori în rame sapienţiale biblice.

Poeme
Diti Ronen / 31

Corespondenţă din Austria
Hans Dama ● În rezervaţia indienilor Navajo / 31

Profil
Adrian Dinu Rachieru ● Creangă şi „spiritul coţcăresc” / 32
Prins în cleştele dihotomiilor, ambalat de roiul analiştilor în varii etichete, rulate până la saţietate, Creangă oferă, prin colocvialitate şi singularitate, jucându‑şi umilitatea, un fabulos spectacol lingvistic.

Polemice
Theodor Codreanu ● O „revoluţie spirituală a întregii naţiuni” / 33
România se autodizolvă în spasmele mondialismului „corect politic”, hrănind alţi arhei etnici prin exodul masiv de populaţie, într‑o Europă ea însăşi ameninţată cu invazia musulmană.

Polemice
Magda Ursache ● Stare de vrajbă / 34
Şi a venit miracolul. Adus de Coronavirus. Mi‑a fost dat să aud, din nou, cuvinte ca solidaritate, unire, unitate, uniune, front comun. Întrebare: vocabule ca neam şi naţiune, considerate istovite, depăşite, retrograde, trebuie să răsune numai la vreme de revoluţie, de război, de pandemie?

Corespondenţă din Franţa • Patrimoniu naţional românesc
Victor Ravini ● Mioriţa şi o privire sinoptică / 35
Privirea sinoptică asupra sutelor de variante ale Mioriţei, aranjate în ordine după diferite criterii, mi‑a dat posibilitatea să văd că în variante revin mai multe cuvinte-cheie, cărora nu li s‑a dat suficientă atenţie. În cele mai multe variante, ciobanul îşi începe aşa-numitul „testament” cu cuvintele: Dacă o fi să mor. Nu s‑a luat în seamă conjuncţia condiţională dacă. Deci, este vorba de o eventualitate, iar ciobanul nu este ucis. Verbele ce se referă la uciderea ciobanului sunt la modul condiţional‑optativ, ce redă o acţiune prezumtivă şi neefectuată.

Romane pe-un picior
Constantin Lupeanu / 35

Cronica plastică
Luiza Barcan ● O expoziţie‑atelier, o expoziţie‑mărturisire / 36
Protagonista expoziţiei, deschisă în timpul Postului Paştilor din anul 2020, demonstrează că ştie să pună în echilibru tradiţia reprezentării de icoană cu sugestiile limbajelor artistice moderne şi contemporane.

Film
Dana Duma ● Viitorul e acum / 37
Străzile marilor capitale aproape pustii, cerul fără avioane, oamenii cu mască pe faţă încercând să repete ritualurile cotidiene „de dinainte”, sunt imagini care încep să facă parte din cotidianul pe care sperăm să‑l lăsăm cât mai curând în urmă.

Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Experienţa Chinei şi viitorul Coronavirusului / 38
Au trecut aproximativ cinci luni de când s‑a declanşat focarul de coronavirus în oraşul Wuhan din China. Datorită aparentului triumf al ţărilor asiatice asupra virusului din luna martie, îngrijorarea în creştere este concentrată astăzi asupra Occidentului. Avem de‑a face cu un război existenţial atât pentru viaţă, cât şi pentru economia mondială, dar vestea bună este că virusul poate fi învins.
China s‑a dovedit a fi cea mai potrivită naţiune care ar putea face faţă unei crize virusologice.

Eveniment
Dan Stanca, Laureatul Premiului Naţional pentru Proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, ediţia a IV-A, 2020 / 38
În zilele de 29 februarie şi 1 martie 2020, s‑au desfăşurat în judeţul Neamţ manifestările ediţiei a IV‑a a Premiului Naţional pentru Proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, proiect iniţiat de Consiliul Judeţean Neamţ, în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. Juriul, desemnat de Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România, a avut în componenţă critici literari de autoritate: Ioan Holban, preşedinte, Mircea A. Diaconu, Theodor Codreanu, Vasile Spiridon, Antonio Patraş, Constantin Dram şi Cristian Livescu.

Teatru
Dana Pocea ● Un ingenios Reality Show / 39
Nu cu mult înainte de premiera spectacolului Sunt o babă comunistă de la Teatrul Naţional Timişoara am recitit O scurtă istorie a românilor de Neagu Djuvara. Având proaspete în minte etapele constituirii şi formării poporului român, dar şi referirile din final la epoca comunismului, în care, de altfel, m‑am născut şi trăit până la intrarea în adolescenţă, am fost curioasă să văd cum arată pe scenă personajele şi universul din romanul lui Dan Lungu. Întotdeauna literatura impune o viziune proprie asupra unei perioade istorice chiar dacă în conştiinţa oamenilor se păstrează încă…

Un poem de…
Ignatie Grecu / 39
Aura Christi / 39

Vă dorim lectură plăcută!

Vezi articolele din numărul curent (Vezi aici)

 ● Revista Contemporanul în format tipărit și pdf
este disponibilă inclusiv pe Librăria Ideea Europeană (vezi aici)

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Noutăți editoriale (Click aici)

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest