Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2018

Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2018

contemporanul-sigla-buna-300x69

Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2018

Editorial
Nicolae Breban ● „Cred, Doamne, şi mărturisesc”/ 3
„Cred, Doamne şi mărturisesc – spune preotul ieşind în Uşa altarului cu sfintele Daruri – că tu eşti Christos, fiul lui Dumnezeu celui viu, carele ai venit în lume ca să-i mântuieşti pe cei păcătoşi dintre care cel dintâi sunt eu!”

Polemice
Bogdan Creţu ● Viaţa lui Mihai Ursachi scrisă de Securitate/ 4
O altă sursă, trimisă în recunoaştere în casa poetului, raportează: „Referitor la existenţa unor arme la el, nu am observat decât un cuţit care poate fi luat drept pumnal, dar este cam mic şi se serveşte de el la deschiderea sticlelor cu apă minerală la masă”.

Centenarul Marii Uniri a României
Mircea Platon ● Iaşul capitală de război şi „închegarea neamului românesc”/ 5
Motto: „Un ofiţer [rus] se minuna ce mică e ţara noastră şi galant spunea:
– E ca o cutie de bomboane, iai una, iai două şi ai ajuns la fundul cutiei – făcând aluzie la oraşele noastre, care sunt atât de apropiate unele de altele.” (Elena Th. Emandi, Din anii de durere, 1919)
„Condeele cinstite tăcuse şi la Bucureşti. Mai rămăsese însă condeele întinate şi «mitteleuropene» care torturau conştiinţele româneşti cu cugetări şi interese nemţeşti.” (Eugen Lovinescu, În cumpăna vremei, 1919)

Comunicat de presă:
Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române / 5
Academia Română şi-a ales pe 5 aprilie 2018, în Adunarea Generală, preşedintele. Acesta este acad. Ioan-Aurel Pop, care a obţinut 86 de voturi. Pe locul al doilea s-a situat acad. Victor Voicu, cu 56 de voturi.
Mandatul de preşedinte al Academiei Române are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deţine această funcţie de două ori.
Preşedintele îşi va prelua prerogativele după 15 zile de la data alegerilor.
Vineri, 20 aprilie 2018, vor avea loc alegerile pentru celelalte funcţii din Biroul de Prezidiu: patru vicepreşedinţi şi un secretar general.

Lecturi
Marian Victor Buciu ● Limite (auto)hermeneutice/ 6
Neînţelegerea, în astfel de situaţii, este preferabilă tentativei de a ajunge la un simulacru de înţelegere. Şi înţelesul se înscrie în viitor, într-un esenţial şi necesar Posibil.

Cronica literară
Ştefan Borbély ● Cum mor scriitorii români/ 7
Spre deosebire de secolul XX, când se moare în general discret, previzibil şi cuminte (congestie cerebrală, anghină pectorală, anevrism, cancer, infarct), veacul al XIX-lea, în accepţiunea sa de „secol lung” ne aduce marile dramatizări, peste care ar fi o impietate să trecem, fiindcă oferă sarea şi piperul unui volum, de altfel, foarte incitant.

Un poem de…
Ignatie Grecu/ 7

Lecturi
Constantina Raveca Buleu ● „Povestea nu piere…”/ 8
Indiferent de registru, porţile înseamnă opţiuni transcrise în istorii personalizate, create în atmosfera Cetăţii.

Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Cum iubesc poeţii. Poezia abisală/ 9
Nu orice tip de poezie, ci corolarul, vârful ei imposibil, locuit de câţiva aleşi ai lumii, în aerul tare, îmblânzit de condori şi culmi veşnic înzăpezite, veşnic însingurate: poezia abisală, rădăcinile-i luxuriante trăgându-şi sevele din realitatea abisală – aparent obscură – a fiinţei. Realitatea arheică, realitatea guvernată de Arheus, i-ar fi spus, probabil, Mihail Eminescu, în ale cărei pământuri nevăzute „se-ncearcă universul”.

Lecturi
Constantin Coroiu ● Amintiri fugare despre Eminescu de Mite Kremnitz/ 10
Are loc şi contactul direct cu autorul poeziilor la venirea lui Eminescu în Bucureşti. Tânărul „care aparţinea unei clase sociale neinteresante” nu face o impresie prea bună: „Parcă îl văd cum a intrat în sufragerie: stingher şi neajutorat, deşi nu era jenat. Era butucănos în fiecare mişcare de-a lui, asemenea unui bărbat ce nu a cunoscut niciodată nici disciplina corporală, nici pe cea spirituală”.

Lecturi
Liliana Danciu ● Despre „timpul îndrăcit” al creaţiei/ 11
Conform unui model mitic cosmogonic, cu fiecare univers poetic nou creat, în opinia Rodicăi Braga, poetul-demiurg consumă ceva din propria fiinţă. Timpul creaţiei nu este un timp al gloriei manifestate „public”, ostentativ şi cu pompă, ci un „timp îndrăcit”.

(Con)texte
Maria-Ana Tupan ● Învierea: vedere de pe Golgota/ 12
Recunoscut mai mult în cultura de adopţiune, prin prestigioase premii decernate de Italia, Geo Vasile se dovedeşte încă o dată un exeget cu o impresionantă erudiţie, un devotat mediator între culturi, completând actul hermeneutic cu acela de traducere a autorilor favoriţi pentru a-i face accesibili publicului internaţional.

Eseu filosofic
Andrei Marga ● Identitatea naţională prin prisma modernităţii/ 13
Identitatea naţională nu pluteşte undeva deasupra realităţilor date în experienţele noastre ca oameni. Mijlocul cel mai la îndemână pentru a o stabili pe bază factuală rămâne istoria

Evenimente ■ Academia Română în anul Centenarului Marii Uniri
Moment istoric: 30 de membri ai Academiei Române au celebrat la Chişinău actul unirii Basarabiei cu România, votat la 27 martie 1918
Înfiinţarea Senatului Culturii
Parteneriat Academia Română – Romfilatelia/ 14

Demnitatea naţională
Alexandru Surdu ● Cei 4 înţelepţi ai traco-geţilor/ 15
Orfeu era imaginat ca un cântăreţ neîntrecut la chitară, care, prin muzica şi glasul său, putea să îmblânzească animalele şi să vindece bolile (ceea ce astăzi se numeşte „muzicoterapie”). El putea, prin sugestie verbală şi muzicală, să-i înduplece şi pe zei, şi pe stăpânitorii Infernului, acesta fiind conceput ca un fel de peşteră subterană în care ar fi coborât Orfeu pentru a-şi căuta soţia (Eurydice).

Lecţii de istorie
Dan Berindei ● Academia Română. Orientări, istorie, statut/ 16
În privinţa orientării şi a poziţiei reprezentată de diverşi membri ai societăţii, neîndoielnic că figurile dominante au fost: Timotei Cipariu şi Heliade Rădulescu. Cipariu era figura cea mai impozantă a sesiunii; era un erudit, care se ocupase îndelung cu problema limbii.

Clubul Ideea Europeană – Clubul Academicienilor
George Grigoriu în dialog cu Victor Voicu
Quo Vadis, Europa Creştină?/ 17
Aluzia vizează consecinţele geopolitice la nivelul Europei, consecinţele gravei perturbări a relaţiei societăţii cu religia creştină, cu viaţa spirituală. Eu sunt un om de ştiinţă – aşa zice lumea cel puţin – sunt cercetător de vreo 60 de ani, sunt medic ca formaţie, farmacolog, într-o lume care se află la graniţa dintre medicină şi ştiinţele exacte. Dacă nu ştii puţină chimie şi fizică nu prea poţi să abordezi subiectul respectiv. Ca om de ştiinţă, mi-e foarte greu să identific un antagonism, să identific şi să definesc un antagonism între ştiinţă şi religie.

„Ştiinţa, evoluţia şi creaţionismul fac clar dovada că evoluţia poate fi în întregime compatibilă cu faptele religioase. Ştiinţa şi religia sunt căi diferite de a înţelege lumea. Este fără sens plasarea lor în opoziţie, reducând potenţialul fiecăruia de a contribui la un viitor mai bun”. Atenţie: semnează preşedintele Academiei Naţionale de Ştiinţe din Statele Unite, preşedintele Institutului de Medicină şi preşedintele Consiliului Academiei

Sorin Lavric în dialog cu Virgil Nemoianu
Virgil Nemoianu: „Merkel se va dovedi o figură istoric negativă”/ 20
Sistemul de „credinţe alternative”, verbal la început, ajunge să se traducă în realităţi periculoase. Pe de altă parte, să ne gândim că orice imperiu sau sistem are o viaţă a sa, mai lungă sau mai scurtă. Poate că aşa e şi cu această Europă, după un zenit, are şi un amurg al ei, poate inevitabil, şi e cazul să ne împăcăm cu această încheiere.

Lecţii de demnitate
Marilena Rotaru ● Regele României lui Dumnezeu/ 22
După atâtea renunţări şi aşteptări, după interdicţii şi sancţiuni care mi-au surclasat imaginaţia, mi s-a dat să trăiesc în plus faţă de tot ceea ce am trăit.
De aceea, îngăduiţi-mi să mărturisesc, Sire:
Călătoria cu Majestatea Voastră rămâne pentru mine prezentul continuu, în singura patrie posibilă: România lui Dumnezeu.

 

Continuare pe pagina următoare:

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest