Evenimente • Academia Română. „Din istoria vechilor săli de teatru şi de cinema ale capitalei”
Academia Română prin Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual, în parteneriat cu Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”, a organizat simpozionul „Din istoria vechilor săli de teatru şi de cinema ale capitalei”. Evenimentul s‑a desfăşurat în Sala de consiliu a Academiei Române.
Manifestarea a fost deschisă de prezentările cercetătorilor dr. Lucian Sinigaglia, dr. Daniela Gheorghe şi dr. Marian Ţuţui, care aduc în atenţia publicului aspecte inedite sau mai puţin cunoscute referitoare la funcţionarea sălilor de teatru şi de cinema din Bucureşti, în perioada de început a secolului XX. Spaţii definitorii pentru cultura urbană, sălile de teatru şi de cinema măsoară apetenţa pentru spectacol a locuitorilor oraşului. În capitală creşterea numărului cinematografelor încă din perioada antebelică, iar a sălilor de teatru îndeosebi după Marele Război demonstrează faptul că industriile creative îşi găsiseră şi la noi antreprenori. Dinamica vieţii culturale i‑a determinat, în numeroase cazuri, să transforme săli de teatru în cinematografe sau cinematografele în spaţii pentru reprezentări teatrale.
Într‑o vreme în care modalităţile de petrecere a timpului liber nu erau foarte variate, o sală închiriată timp de o stagiune unei trupe de revistă se putea transforma rapid, după amenajări sumare, în scena unui teatru de dramă, după cum un restaurant devenea peste noapte cinematograf.
Cu teatre concurând între ele, dar intrând în competiţie şi cu filmul, cu reprezentaţii de succes sau piese mai puţin apreciate, artele spectacolului au cunoscut în epocă o veritabilă efervescenţă. Ea se corelează cu procesul tot mai accelerat de occidentalizare a comunităţilor urbane. Iniţiativele culturale din Bucureşti erau sincronizate cu evenimentele artistice din oraşele europene. Teatrele se întreceau în a oferi bucureştenilor montări ale celor mai recente opere dramatice, validate de publicul parizian, iar cinematografele programau cele mai noi producţii hollywoodiene în aceste săli cu destinaţii multiple – doar cinci luni au trecut de la primul spectacol pentru publicul larg al fraţilor Lumière, din 28 decembrie 1895, la prima proiecţie de film bucureşteană a celor doi inventatori, din 27 mai 1896, în sediul ziarului L’Indépendance Roumaine. Din programe nu lipseau nici creaţiile autohtone, chiar dacă ponderea lor era încă redusă.
Spre sfârşitul secolului al XIX‑lea şi în prima jumătate a secolului XX, capitala deprindea cu frenezie cultura loisirului. Reanalizarea acestei perioade culturale va oferi o perspectivă exactă asupra rolului pe care l‑au avut sălile de teatru şi de cinema în formarea gustului publicului, dar şi în modelarea jocului artiştilor care au evoluat pe scenă ori ale căror siluete au apărut pe marele ecran.
Zilele Academice Clujene – ediţia a XXXV‑a
Academia Română – Filiala din Cluj‑Napoca a organizat festivitatea de deschidere a ciclului de sesiuni ştiinţifice Zilele Academice Clujene, eveniment ajuns la cea de‑a XXXV‑a ediţie. Manifestarea a fost găzduită de Aula Magna a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca şi a fost onorată de prezenţa acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a rostit alocuţiunea de deschidere. Au luat cuvântul acad. Doru Pamfil, preşedintele Filialei din Cluj‑Napoca a Academiei Române, şi prof. univ. Daniel David, rectorul Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca.
Cu acest prilej au fost marcate două dintre aniversările din cadrul Filialei Cluj‑Napoca a Academiei Române. Astfel, prof. univ. Cornel Sigmirean, directorul Institutului de Cercetări Socio‑Umane „Gheorghe Şincai” din Târgu Mureş, a prezentat activitatea instituţiei la celebrarea celor 65 de ani de la înfiinţare, iar prof. univ. Emil Cătinaş, directorul Institutului de Calcul „Tiberiu Popovici” din Cluj‑Napoca, a evidenţiat rolul revistei Journal of Numerical Analysis and Approximation Theory pe parcursul celor 50 de ani de la apariţia primului număr.
În încheierea manifestării, prof. univ. habil. Sorin Crişan, directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj‑Napoca, a adus în atenţia publicului Fragmenta Codicum – o nouă colecţie de manuscrise medievale.
Zilele Academice Clujene este un eveniment anual, desfăşurat în mod tradiţional în perioada octombrie‑noiembrie şi dedicat direcţiilor de cercetare în domeniile ştiinţifice şi umaniste din institutele şi centrele coordonate de Filiala Cluj‑Napoca a Academiei Române: Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Centrul de Studii Transilvane, Arhiva de Folclor a Academiei Române, Centrul de Cercetări Geografice, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, Observatorul Astronomic Cluj‑Napoca, Compartimentul Cluj‑Napoca al Institutului de Speologie „Emil Racoviţă”, Institutul de Cercetări Socio‑Umane „Gheorghe Şincai” din Târgu Mureş.
Ediţia din acest an a găzduit simpozioane, conferinţe, prezentări ale revistelor institutelor, colocvii şi ateliere, în format fizic şi hibrid, ce facilitează schimbul de experienţă între cei peste 300 de cercetători participanţi şi specialiştii din mediul universitar naţional şi internaţional.
Zilele Academice Clujene oferă cadrul de promovare a celor mai noi rezultate din activităţile de cercetare ale instituţiilor academice şi oportunitatea de iniţiere a viitoarelor colaborări în proiecte de studiu interdisciplinar.
Biroul de comunicare al Academiei Române
