Revista Contemporanul nr. 05 Mai 2020
Revista Contemporanul nr. 05 Mai 2020
Editorial
Nicolae Breban ● Vocaţia ca privilegiu / 3
Scriitorul pătruns de o reală vocaţie şi capacitate ficţională este sincer, mai ales, o, nu în confesiuni, ci cu mult mai mult, mai adânc, mai realmente sincer în ficţiunile sale.
Portrete în relief
Marian Victor Buciu ● Livius Ciocârlie despre critică şi critici / 4
„Criticii de întâmpinare acordă literaturii contemporane un bonus în absenţa căruia ar părea exigenţi”.
Cronica literară
Ştefan Borbély ● Două cărţi de Kocsis Francisko / 5
Recunosc că, de ani buni, mă uit cu atenţie la ceea ce face Kocsis şi‑l admir pentru rezistenţa senină, neagresivă de care dă dovadă ca răspuns. E omul operei durabile, nu al psihologiei fluctuante.
Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Eminescu şi exigenţele profesoratului / 6
Eminescu gândea însă altfel. Un Kant şi un Schopenhauer îi erau deja familiari, dar, zice poetul, „Renaşterea intuitivă a gândirii lor în mintea mea, cu mirosul specific de pământ proaspăt al propriului meu suflet nu s‑a desăvârşit încă”.
Evenimente • Academia Română
Grant Cultural European câştigat de Institutul de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române / 7
Evenimente • Muzeul Municipiului Bucureşti
Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”, decernată Muzeului Municipiului Bucureşti / 7
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu ● O recuperare cu doi domni, unul alb şi unul negru / 8
Poate că experimentul narativ s‑ar fi oprit aici, dacă în universul intim al domnului Alb şi al domnului Negru n‑ar fi intrat un străin cu barbă neagră.
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Rezistenţa prin vocaţie. Restul… tot literatură e! / 9
Dacă nu reacţionezi prompt, lucid, fără drept de apel, în circumstanţe la limită, riscul e să luneci, încetul cu încetul, în clasa… nevertebratelor… era să zic, dar mă abţin, evident.
Niciodată nu voi uita acea boare simţită relativ recent în timp ce traversam strada Mircea Vulcănescu din Bucureşti, surâsul iscat la vederea inscripţiei cu acest nume ce face parte din panteonul culturii române de vârf, căldura vie, tot mai vie care‑mi inundase corpul psihic şi care îmi îndreptase şi mai tare spatele, mai exact coloana.
Cărţi
Alina Bako ● „Pansenzoralismul” şi corporalitatea poeziei / 10
Aceasta este imaginea dominantă a poeticii Rodicăi Braga: universul întreg este Cartea, propria fiinţă este Cartea, cunoaşterea găsită după eforturi dureroase este numai aceea conţinută de cuvântul scris, de origine divină, căruia nu i se refuză niciodată nemurirea.
Lecţii de istorie
Ioan‑Aurel Pop ● Periculoşii bătrâni / 11
Se zice că atunci viitorul împărat ar fi dat un ordin memorabil, care nu a sunat bine deloc: „Măgarii şi savanţii la mijloc!”. Asta însemna să fie protejate aceste două categorii de fiinţe (adevărate valori) prin aşezarea lor cât mai departe de primejdie.
Doar nu se propune ca bătrânii să fie gazaţi, împuşcaţi, aruncaţi în prăpăstii, cum au făcut alţi decidenţi din alte epoci şi locuri, însă nu de pe Marte, ci de aici, de pe Pământ. Se decide, în chip umanitar, să fie împiedicaţi bătrânii să se mişte liber, ceea ce ar fi un privilegiu de pe urma căruia ar muri singuri. Dar asta nu se mai spune…
Modul de a gândi „politiceşte corect” – criticat, pe bună dreptate, în multe privinţe – a fost înlocuit uneori cu o gândire pragmatică, de genul „scapă cine poate”. Evident, nu se spune asta în mod direct.
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Alexandru Tomescu
„Viorile Stradivarius cer timp pentru îmblânzire” / 13
Eu cred că în aceste momente muzica clasică vine să ne dea acea concreteţe de care avem nevoie, să ne dea acel sprijin, acel element care nu se schimbă şi la care putem să ne raportăm.
Lecturi
Mihaela Albu ● Exilul – temă recurentă în poezia lui Ştefan Baciu / 16
Ca şi pentru Vintilă Horia ori alţi exilaţi, şi pentru Ştefan Baciu, Ţara pierdută continuă să existe în gând prin zeci şi zeci de trăiri, de întâmplări, de persoane concrete, de locuri. Toate sunt încă vii în amintire.
Dosarele Contemporanul
Adrian Majuru ● Cumpăna României şi poporul ei. Reconectarea la realitate / 17
România este pe deplin feudalizată, fiind sub puterea unor sponsori, care şi‑au împărţit teritoriul naţional şi sferele de influenţă în zona resurselor şi a zonelor economice, şi a căror putere este legitimată politic de clienţii politici sponsorizaţi cu fiecare prilej electoral.
Mircea Martin • 80
La Mulţi Ani, Mircea Martin! / 18
Îmi amintesc cu câtă admiraţie te‑am ascultat odată, la Casa Scînteii, când dictai cronica ta la Animale bolnave de Nicolae Breban unei dactilografe care bătea mecanic la maşină, în timp ce eu, discret, mă lăsam sedus de precizia cuvintelor tale, de perfecţiunea frazei… cum zicea Valéry, făceam experienţa criticii ca „exerciţiu de afecţiune”!
Portrete în relief
George Apostoiu ● Eugen Simion şi literatura mărturisitoare / 20
Eugen Simion are destule pagini despre condiţia exilului din care se înţelege nu performanţa creatoare, ci suferinţa existenţială. Emigraţia politică românească trebuie tratată ca parte a României.
Manualele preuniversitare româneşti în mileniul III
O epurare a literaturii române din manualele de gimnaziu? / 21
Care este scopul acestei epurări literare din manualele de gimnaziu? Eu găsesc doar o explicaţie: cu cât ştim mai puţin despre literatura noastră, despre cultura noastră, cu atât ştim mai puţin despre noi şi putem fi mai uşor manipulaţi, generaţiile de actuali elevi, viitori studenţi vor fi contorsioniştii nevoilor altor sisteme de educaţie, deci, vor servi mult mai firesc interesele altora decât ale naţiei lor.
Despre ce limbă română vom vorbi, când manualul este plin de termeni preluaţi din metodicile sau didacticile după care se predau limbile străine? Sau poate limba noastră va deveni în curând o limbă străină pentru mulţi dintre noi?
Mircea Platon ● Anarhizarea şcolii: experţii străini / 22
Introducerea manualelor alternative a dat startul căpuşării învăţământului românesc după modelul a ceea ce se petrecuse în toate ramurile economiei. Imediat s‑au format grupurile de interese speciale şi lobby‑urile. De la mijlocul anilor ’90 au apărut oengeurile finanţate din străinătate, care au înflorit spectaculos după 2000.
Schimbarea manualelor a fost şi ea finanţată de reţele şi organisme internaţionale, de la Fundaţia Soros la Banca Mondială. Sistemul de învăţământ preuniversitar a fost încetul cu încetul deconstruit şi apoi reconstruit ca baterie pentru diverse grupuri de interese speciale…
Filosofia educaţională a lui Brian Male e concepută pentru elevi urbani, din Vest, în care diferenţa dintre copiii din ghetou şi cei din suburbiile înstărite e clară. Dar nu se aplică la diferenţa dintre mediul rural şi cel urban din România.
Dana Oprica ● Două programe, un manual şi o acoladă / 23
Acum doi ani, am avut ocazia să cunosc, din interior, sistemul educativ italian şi în mod deosebit mi‑a atras atenţia manualul de limbă şi literatură italiană pentru clasa a XII‑a, un manual de 1000 de pagini.
Antonio Boloţ ● Literatura şi rolul ei în viaţa omului (elevului) actual / 24
În grupurile şcolare şi liceele tehnologice din România întâlnim adesea situaţii când elevi ai claselor a IX‑a, liceu sau profesională, au mari deficienţe la citirea unui text cu voce tare. Au acumulat mari lacune în ciclurile şcolare anterioare, s‑au descurajat, şi în liceu nu doar că nu pot să citească cursiv şi corect un text, dar nici măcar nu mai vor.
Romane pe‑un picior
Constantin Lupeanu ● Crimă la MAE / 26
Vina fiziologică îi aparţinea ei şi în momentele de maximă tandreţe Ioana îl întrebase dacă el nu se gândeşte uneori să facă un copil cu altcineva. El ştia că un asemenea act le‑ar complica viaţa, dacă nu le‑ar distruge‑o.
Titu Maiorescu • 180
Vasile Muscă ● Performanţa lui Maiorescu / 27
Corespondenţă din Austria
Hans Dama ● Festivitatea de la Putna / 28
Eminescu era entuziasmat de aceste evenimente, în care vedea cea mai potrivită dată pentru congresul studenţilor români din toată Europa.
Profeţii Spectaculare
Alexa Visarion ● Delir burlesc cu măşti şi idealuri / 29
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Cultura şi ambasadorii ei / 30
Acestei explozii de civilizaţie, Horia Bădescu îi găseşte o singură explicaţie: răbdarea şi perseverenţa poporului chinez. Marele dragon s‑a trezit, constată autorul, care pare implicit să transmită un îndemn.
Poeme
Simona-Grazia Dima / 31
Profil
Adrian Dinu Rachieru ● Ion Marin Almăjan şi orgoliile oraşului regal / 32
Orgoliile oraşului regal, carte distinsă cu Premiul Special Centenar al Institutului Cultural Român şi dedicată Centenarului Marii Uniri, nu este doar o rescriere a Tornadei.
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Cine e ucigaşul? / 32
Modele
Theodor Codreanu ● Dumitru Radu Popescu. Hermeneutul Sorescian / 33
Polemice
Magda Ursache ● Paul Goma – un igienist al memoriei / 34
Sper, cum zic Scripturile, că picătura de memorie va sparge piatra ignoranţei, a indiferenţei, a delăsării.
Corespondenţă din Franţa • Patrimoniu naţional românesc
Victor Ravini ● Mioriţa şi cultura universală / 35
Avem datoria să repunem Mioriţa pe piedestalul pe care au pus‑o traducătorii şi cititorii străini încă de la început, pe vremea lui Alecsandri. Dar nu numai varianta publicată de el, ci toate cele peste 2000 de variante sunt capodopere. De ce nu avem o antologie care să le cuprindă pe toate?
Marginalii
Luiza Barcan ● La ei, în Georgia… / 36
În ţara unde Ortodoxia şi‑a aflat casa şi limba originară, secularismul a învins, cel puţin pentru moment, Biserica. Iar clerul, în parte, n‑a cârtit. S‑a supus. Metodele coercitive au dat roade. În Georgia, ţara unde s‑a născut Stalin, clerul face frondă şi îşi continuă misiunea pământească şi cerească.
Film
Dana Duma ● Cine‑note. Umorul contra disperării / 37
„Cei doi au relaţii din ce în ce mai reci, ea îl bănuieşte că este atras de alte femei şi nici nu greşeşte, căci el se îndrăgosteşte de o studentă de‑a sa (Juliette Lewis). Povestea soţilor care constată falimentul sentimental a dat multora senzaţia că îi ascultă pe «adevăraţii» Woody şi Mia”.
Teatru
Dana Pocea ● Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău la Bucureşti: De la un experiment inedit la coborârea în infern / 38
Sfâşietoarea scenă cu femeia tânără care naşte în trenul destinat transportării animalelor dă de‑a dreptul fiori. La prima oprire, atunci când un soldat sovietic îi smulge copilul de la sân, aceasta, împotrivindu‑se cu disperare, este executată fără ezitare.
Corespondenţă din Spania
Dan Munteanu Colan ● Fragmente hispanice despre România / 39
Cu întârziere am aflat că şi tata fusese arestat, aparent fără să fie acuzat de nimic. A stat la închisoare trei ani, până în 1954, când l‑am revăzut la Timişoara, în prima mea vacanţă cu el.
Vă dorim lectură plăcută!
● Revista Contemporanul în format tipărit și pdf ●
este disponibilă inclusiv pe Librăria Ideea Europeană (vezi aici)
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]