Petru Cimpoeşu, laureatul Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, ediţia a VII‑ea, 2023

Pe 1 martie 2023, ziua de naştere a marelui nostru clasic, s‑a desfăşurat la Piatra Neamţ ediţia a VII‑a a decernării Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, proiect aflat în organizarea Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare”, cu finanţarea Consiliului Judeţean Neamţ.

Gala finală a avut loc la Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş”, având ca moment de vârf festivitatea de decernare a premiului, care a revenit anul acesta prozatorului Petru Cimpoeşu. Juriul decizional a avut în componenţă critici literari de autoritate: Ioan Holban, preşedinte, Mircea A. Diaconu, Theodor Codreanu, Mircea Chelaru, Adrian Dinu Rachieru, Constantin Dram şi Cristian Livescu. Astfel, prozatorul din Bacău se alătură pleiadei de laureaţi de până acum, care îi include pe Dumitru Radu Popescu, Nicolae Breban, Eugen Uricaru, Dan Stanca, Gabriela Adameşteanu şi Gheorghe Schwartz.

Laureatul din acest an, unul din prozatorii noştri de primă linie, „care s‑a impus conştiinţei publice româneşti sau pe plan internaţional, cu lucrări de certă valoare şi ţinută artistică, unanim apreciate de critica literară şi de marele public”, aşa cum menţionează regulamentul, a fost ales prin vot secret dintr‑o listă preliminară de nominalizări, incluzând, în ordine alfabetică, pe Ştefan Agopian, Val Butnaru, Radu Cosaşu, Nichita Danilov, Gellu Dorian, Emilian Marcu, Bujor Nedelcovici, Lucian Strochi şi Varujan Vosganian.

În cadrul aceleiaşi manifestări, în prezenţa unui public numeros, scriitorul Gheorghe Schwartz, premiatul de anul trecut, a primit din partea Primăriei şi a Consiliului Local Târgu Neamţ titlul de Cetăţean de onoare al oraşului de la poalele Cetăţii Neamţ.

În uvertura Galei a avut loc sesiunea de comunicări „Ion Creangă – memorialist şi povestitor nepereche”. Au participat cu contribuţii scriitorii: Marius Chelaru, Aurel Ştefanachi, Nicolae Scurtu, Valentin Talpalaru, Cristian Livescu, Lucian Strochi, Radu Tudorel, Neculai Muscalu.

La final, au fost lansate cărţi în rezonanţă cu evenimentul: Trădarea de Gheorghe Schwartz (Editura Nona, Piatra‑Neamţ, în seria Prozatori români laureaţi ai Premiului Naţional de proză „Ion Creangă”) şi Identitatea culturală a sufletului românesc de Neculai Muscalu, la Editura Academiei (2023). Publicul prezent, format din elevi şi cadre didactice, a vizitat Expoziţia de carte „Ediţii ale operei lui Ion Creangă” a Editurii Tipo Moldova din Iaşi (director – Aurel Ştefanachi). De asemenea, în prezentarea criticului Cristian Livescu, au fost recenzate cele mai recente numere ale revistei Antiteze.

Petru Cimpoeşu (n. 20 ianuarie 1952, Vaslui) a absolvit Institutul de Petrol şi Gaze, obţinând diploma de inginer (1976). A activat în domeniul profesiei sale în judeţul Bacău. În 1983, a debutat în revista băcăuană Ateneu cu proză scurtă. Cea dintâi carte a sa, Amintiri din provincie, apare tot în 1983. Colaborează la revistele Tribuna, Familia, Vatra, Convorbiri literare, Contrapunct, Arc, Cronica, Tomis.

Volumul de debut, Amintiri din provincie (Premiul Asociaţiei Scriitorilor din laşi), grupează nuvele şi povestiri în care viaţa cotidiană, din diferite medii, este observată din unghiul care îi poate dezvălui doza de pasiune, de fantastic, de absurd, de inexplicabil pe care o comportă. Primul roman al lui Petru Cimpoeşu, Firesc (1985), reconstituie cu relief şi autenticitate viaţa la o schelă de extracţie petrolieră, „colonie” izolată, undeva, în Moldova. E un univers închis, „fără orizont”, banal, al gesturilor repetitive şi comune. În Erou fără voie (1994, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi), un scriitor îi cere unui personaj „real”, care a supravieţuit, mutilat, unui grav accident (a căzut din tren, nu se ştie dacă din nebăgare de seamă, voit ori împins de cineva, şi a trebuit să‑i fie amputat un picior), să scrie un roman despre această experienţă şi împrejurările în care a avut loc. Povestea Marelui Brigand (2000) este un roman considerat unul dintre solidele romane postmoderne din literatura noastră, un roman antirealist, elaborat cu recuzită şi tehnică de aparenţă „realistă”, puse în operă cu virtuozitate. Simion liftnicul. Roman cu îngeri şi moldoveni (2001, Premiul Uniunii Scriitorilor), marele succes al autorului, este un roman al perioadei de tranziţie (anii ‘90 ai secolului al XX‑lea), prezentând o largă deschidere spre cele mai acute probleme ale actualităţii.

Alte volume publicate: Christina Domestica şi Vânătorii de suflete (2006), Nouă proze vechi. Ficţiuni ilicite (2008), Celălalt Simion (2015), Bărbaţi fără degete şi alte amintiri penibile (2019). Scrisori către Taisia (2021), Romanul Simion liftnicul a fost tradus în Cehia, Italia, Spania, Croaţia, Bulgaria, Franţa şi Ungaria, fiind declarat cartea anului 2007 în Cehia şi distins cu Premiul „Magnesia Litera”, iar romanul Christina Domestica şi Vânătorii de suflete a fost tradus în Cehia şi Spania. În România, volumele semnate de Petru Cimpoeşu au primit numeroase premii, printre care Premiul revistei Observator cultural, Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul Academiei Române.