Pentru cei care încă aveau îndoieli în ceea ce priveşte rezistenţa Coronavirusului, cifrele îngrijorătoare din ultima perioadă au dovedit că agentul patogen încă nu şi‑a spus ultimul cuvânt în lupta sa împotriva umanităţii. Dar pandemia nu poate opri cultura, mai ales când are de‑a face cu „poporul cărţii”, aşa cum li se spune, câteodată, israelienilor.
Comunitatea evreilor originari din România a primit cu dificultate valul de Coronavirus care s‑a aşternut asupra întregii planete. Fiind vorba de o comunitate în majoritate de vârsta a treia, izolarea i‑a determinat pe seniorii noştri să‑şi găsească refugiul în cultură. Revista Familiei, una dintre cele mai vechi reviste de limbă română din lume, cu o apariţie neîncetată de 52 de ani, şi Gazeta Românească, ziarul comunităţii, au fost la mare căutare. Pe de altă parte, Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (ASILR) a avut o activitate intensă. Scriitorii noştri au făcut ce au ştiu ei mai bine în această perioadă, adică au scris, iar producţia de carte din ultimele două luni este impresionantă. Familia, editura de carte românească din Israel, a avut intens de lucru, iar
volumele de proză, poezie sau de alte genuri au fost publicate unul după altul, multe dintre ele bilingve, româno‑ebraice.
În primul rând, a fost adusă la lumina tiparului revista Izvoare, ce poate fi socotită o vitrină a creatorilor israelieni care, deşi trăiesc de câteva decenii departe de ţara unde s‑au născut, se regăsesc împreună pe teritoriul limbii române în această publicaţie. Anul acesta, în condiţiile speciale impuse de izolare din cauza pandemiei, revista Izvoare a apărut atât în format tipărit, cât şi în format on line. Pentru scriitorii care semnează în paginile sale, fiecare număr al revistei Izvoare este o ocazie de a‑şi prezenta cartea de vizită, de a se reafirma, de a dezvălui în avanpremieră o secvenţă dintr‑un volum în pregătire, pe scurt „examenul” de sfârşit de an al muncii sale, dovada că activitatea literară a Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română este mai vie ca niciodată.
Comunitatea a avut parte şi de o surpriză din partea unei personalităţi marcante din România: marele actor Horaţiu Mălăele n‑a stat nici el degeaba în timpul pandemiei şi a scris o carte, iar pentru că îşi iubeşte publicul din Ţara Sfântă a hotărât să o publice la Editura Familia din Israel. Aşteptăm să se deschidă graniţele, să fie reluate zborurile, iar prima deplasare pe care o va face Horaţiu Mălăele în străinătate va fi la Tel Aviv, unde vom lansa împreună volumul Tehomir.
O altă colaborare pe unde culturale dintre cele două ţări s‑a făcut cu editura 24 ore – Iaşi. În colaborare cu scriitorul Adi Cristi a fost lansată o colecţie de carte intitulată Poezia română contemporană în Israel, prin care o serie de poeţi români vor fi traduşi în limba ebraică pentru a fi prezentaţi publicului israelian. Primul poet tradus a fost distinsul scriitor Coman Şova, al cărui volum Viaţa ca un poem a fost primit cu entuziasm de iubitorii versurilor ebraice.
Nici activitatea internetică nu a fost neglijată de scriitorii israelieni de limbă română. Trăim în era digitalizării, se spune că acela care nu este pe reţelele de socializare, nu există! Mai ales în perioada pandemiei. În scopul de a populariza articole, creaţii, activităţi ale ASILR, membrii asociaţiei au avut o activitate online foarte intensă. De la simple postări pe reţelele de socializare şi până la discuţii şi mese rotunde transmise live prin aplicaţia Zoom, israelienii au vorbit româneşte pe toate canalele, având parte de un public numeros.
Aşadar, putem spune că pandemia a avut şi faţetele sale bune, creaţia literară a fost intensă şi rodnică. Israelienii originari din România nu‑şi uită patria mamă, trăiesc cu ea în suflet, iar limba română, dulcele grai al Carpaţilor, îi inspiră în ciuda distanţei sau a izolării. Cultura română reuşeşte să depăşească graniţele şi să spargă barierele pandemice.
Dragoş Nelersa
