Din ultimul număr:
Contemporanul » Românii de pretutindeni » Cultura scrisă în vremuri de restrişte

Cultura scrisă în vremuri de restrişte

La început intuiţia sugera că, închişi în casă, oamenii vor citi. Evident, te uiţi cât te uiţi pe Netflix, dar la un moment dat te vor durea ochii de la atâta culoare şi vei aprecia ceva în alb‑negru. De exemplu, mai degrabă o carte decât un alt tub catodic de anticariat. În realitate, lucrurile n‑au funcţionat în acest fel, cel puţin nu în Italia, unde, în primele luni ale anului 2020, industria cărţii a pierdut circa 134 de milioane de euro.

Au fost suspendate târgurile de carte şi evenimentele literare, s‑au închis librăriile, iar mulţi editori au blocat noile apariţii, creând un vid, o gaură neagră. Uneori, au fost chiar autorii cei care au cerut editurilor să întârzie apariţia cărţilor. De exemplu, scriitorul Maruzio de Giovanni, autor foarte vândut şi online, a declarat într‑un interviu că s‑a aşteptat publicarea noii cărţi, Una lettera per Sara (Rizzoli), pentru că n‑ar fi fost corect să iasă în timp ce librăriile erau închise. Motivul e unul nobil, de data aceasta: autori mai cunoscuţi, a afirmat De Giovanni, au obligaţia de a deveni o vitrină pentru cei mai puţin cunoscuţi. Câţi cititori, intrând în librărie cu gândul de a cumpăra o carte, ies, mai apoi, cu măcar alte două, trei, doar pentru că le‑a văzut, pentru că l‑au atras?

Aceste alegeri au dus la pierderi enorme, mai ales pentru ficţiune. De fapt, în ceea ce priveşte diversele sectoare, literatura pentru copii este cea care a suferit cel mai puţin, cu pierderi de circa 16%, împreună cu cea de non fiction, care a pierdut circa 11%. Sectorul de ficţiune a înregistrat pierderi de circa 23%. Totuşi, deşi există aceste premize prea puţin încurajatoare, situaţia declanşată de Covid-19 în Italia, în lumea cărţii, urmează spusele lui Nietzsche: şarpele care nu îşi schimbă pielea moare. Îndeosebi, e vorba de librării. Livrare la domiciliu, întâlniri online cu autorii, un contact de la distanţă întreţinut cu cititorii fideli – aceastea au fost ingredientele care au premiat multe dintre librăriile care şi‑au reluat activitatea de câteva zile. Unele dintre ele au reluat întâlnirile în librărie, gândite sub formă de autografe în prezenţa autorului, o obişnuinţă, înainte de COVID-19, caracteristică tinerelor talente care aveau nevoie să se facă cunoscute, dar care ar putea deveni un răspuns pentru a avea scriitorii în librărie.

Deocamdată cultura se desfăşoară online. Vânzarea cărţilor electronice a crescut cu 22,3%, dar nu numai. Cititorii se adresează blogurilor literare pentru a‑şi alege lecturile, urmăresc lansări de carte promovate de bloggeri şi de canalele Instagram. Interviurile între presă şi scriitori nu se mai ţin în barul elegant al unui mare hotel din Milano, ci de la distanţă, pe platforme digitale, cu microfonul închis până când îţi vine rândul să vorbeşti. Şi asta presupune că se amplifică auzul, se ascultă cu mai mare atenţie, iar impresia e cea a unei experienţe cu centrul într‑o lectură colectivă. Acesta, totuşi, e trecutul, acum prind viaţă, renasc noi frici, noi necunoscute. Acum, că s‑au redeschis librăriile şi că circulaţia în ţară (dar şi înspre anumite zone ale Europei) s‑a reluat, e o ploaie torenţială de noi apariţii. În timpul lockdown‑ului au fost suspendate circa 66% din noile cărţi, dacă luăm în considerare toate canalele de distribuţie naţională. Cu 91% mai puţin au fost noile apariţii ale celor mai importante grupuri de distribuţie, precum Messaggerie Libri, Mondadori şi ALI. Care vor fi efectele unei asemenea ploi? Care vor fi reacţiile cititorilor? Cum se vor amalgama noile apariţii naţionale cu bestsellerurile în previziune? Şi aspiranţii scriitori, cei necunoscuţi, care sunt şansele ca o editură medie sau mare să investească în ei într‑un climat de nesiguranţă ca cel pe care îl întrezărim la orizont?

Acesta e doar vârful aisbergului. Dedesubt, apele învolburate şi reci ale acestei crize economice cauzate de COVID-19 ascund o problemă de dimensiuni importante. Multe edituri mici au închis, altele rezistă ca bolnavii terminali, legate de o speranţă, contractele colaboratorilor din birourile de presă, ale traducătorilor, ale redactorilor au fost suspendate, reziliate, modificate.

Sperie golul, perspectiva nesigură în care se mişcă universul editorial, dar în acelaşi timp, poate pentru că e un mediu profund legat de cultură, de fantezie, de soluţii îndrăzneţe, ideea unei revizii, a unei necesare restructurări ar putea avea şi aspecte pozitive. Poate mulţi cititori nu mai citesc pentru că au fost dezamăgiţi de lecturile unor cărţi de duzină pe care au pus mâna într‑o lume sufocată de aspiranţi scriitori, precum s‑a demonstrat a fi Italia ultimelor decenii. Poate într‑o lume cu mai puţine cărţi va fi premiată, preţuită valoarea, iar valoarea reală, la rândul ei, va cuceri publicul.

Irina Ţurcanu‑Francesconi

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest