Poem de Cassian Maria Spiridon

Dintr-o haltă părăsită

Cassian Maria Spiridon

Poem în trepte

cu buzele sărate
îmi vorbeşte zeiţa dimineţilor pierdute
în bătăliile
ce inima le poartă
sub zidurile nopţii
din petice se-ntrupă lumina
din adunarea întregului spectru
în vie rotaţie

e un vapor în flăcări
luminând în întuneric
peste talazuri
cu văpăi ce-şi cântă melodia
din lemnele tari
îmbătrânite
ale aşteptării

după gratii am petrecut
zile încărcate de lovituri
fără milă se avântau bastoane
din tălpi până în creştet

eşti privitor la întregul spectacol
rostogolit din treaptă în treaptă
urmăreşti
ca de la mari înălţimi
trecerea trupului
prin malaxoarele pustietăţii

şi nimeni
nimeni nu opreşte
creşterea ierbii