Poem de Cassian Maria Spiridon

Dintr-⁠o haltă părăsită

Condeiul de lacrimi

marea sub rece fulgerare de nori
talaz cu talaz
împinge temerarii purtători
de pânze/ parapante/ skateboarduri
surferi

sub vântul ce suflă
precum un Boreas nordic
constant/ nemilos
în fireasca lui detaşare
de trecerea noastră/ fără sfârşit
muritoare

stă/ val după val
credinciosul aer
marea dă ascultare la tălpile noastre/
înspumată

cui foloseşte condeiul de lacrimi
al Lunii
şi coarnele pline de aur
din care berbecul astral
loveşte
loveşte
ritmat
ca bătăile inimii