Contemporanul » pagina 2

Bogdan C. Simionescu: România Mare – simbol al aspiraţiilor Academiei Române

Toate aceste acte de afirmare a idealurilor naţionale au pregătit climatul potrivit pentru naşterea unei instituţii solide, care să deţină forţa de a concentra în jurul său marii cărturari ai poporului român În pragul aniversării Centenarului Marii Uniri este important şi corect, dar mai ales necesar, să ne amintim de instituţiile care au contribuit, unele chiar de la înfiinţare, la ...

citește »

Victor Voicu: Premize la Geopolitica religiilor azi. Quo vadis, Europa?

Eveniment: Dumnezeu îşi ia revanşa? Cultura şi civilizaţia europeană creştină versus tendinţele ateiste contemporane. Consecinţe demografice şi geopolitice Astăzi se lansează oficial Laboratorul de Sociologia şi geopolitica religiilor – o nouă structură de analiză şi cercetare ştiinţifică în cadrul Institutului de ştiinţe politice şi relaţii internaţionale al Academiei Române, la iniţiativa conducerii acestui institut. O serie de procese care se ...

citește »

Alina Bako: Printre avatarurile literaturii

Trecând dincolo de momentele de revoluţie vremelnică, lectura aplicată textelor literare revine în acelaşi punct de analiză. Evoluţia se constată numai la nivel tematic, noile tehnici de creaţie fiind, în realitate, reiterări ale unora deja cunoscute. Noul este, de fapt, o interpretare a vechiului Rostul literaturii, aşa cum îl înţelegem astăzi, conţine mai multe contradicţii, divagaţii, intersecţii, ce privesc, mai ...

citește »

Andrei Marga: Max Weber, reforma şi călăuzirea raţională a vieţii

Evoc aici succint începutul Reformei şi piesele ei intelectuale cheie – „justificarea prin credinţă” şi „predestinarea individului”, circumscriu punctul de plecare al lui Max Weber şi pun în relief tema „călăuzirii vieţii” ca efect al cercetării Reformei protestante Oricum se evaluează rolul religiei în istorie, se impune recunoscut impactul enorm al pragurilor religioase asupra culturii şi civilizaţiei. De aceea, este ...

citește »

Mihaela Helmis în dialog cu Ioan Piso. Concordia, Înţelepciunea şi Geniul

Din cultul lui Malagbel se pare că s-⁠a dezvoltat un cult extrem de important către sfârşitul Antichităţii, cultul lui Sol Invictus, cultul soarelui neînvins. O divinitate cu pretenţii de universalitate Colonia Dacica Sarmizegetusa este considerată prin tradiţie capitala provinciei Dacia. Acest prim oraş al provinciei întemeiate de romani la nord de Dunăre în anul 106 p. Chr. îşi are originea ...

citește »

Crişu Dascălu: Unde ne sunt editorii?

Privesc în jur şi constat că mai sunt, pe cât de puţini, pe atât de buni, editori în toate generaţiile, care sunt încă dispuşi să-⁠şi cultive pasiunea, în ciuda greutăţilor, a lipsei de recunoştinţă şi chiar a ingratitudinii de care au adesea parte După puzderia de edituri apărute la noi de douăzeci de ani şi mai bine, întrebarea mea poate ...

citește »

Cătălin Mosoia în dialog cu Antonella Sorace. Bilingvismul e un dar

Aproape jumătate din populaţia lumii este bilingvă. Cel puţin aşa susţin cercetătorii din domeniu*. Pe de altă parte, procesul de globalizare continuă şi multe alte persoane sunt pe cale să devină bilingve**. Prin urmare, înţelegerea şi vorbirea unei alte limbi, diferită de limba maternă, este un subiect de actualitate. Am dorit să aflăm mai multe despre bilingvism şi totodată să ...

citește »

Alex. Ştefănescu: Scrisoarea IV de Mihai Eminescu la o nouă lectură

Cavalerul este invitat nu în buduar, ci la o plimbare cu barca pe mare, ceea ce este mai romantic şi mai… productiv pentru poezie, dându-⁠i lui Eminescu ocazia să se desfăşoare ca exeget al iubirii. După primirea de către femeie a musafirului nocturn în dormitor şi stingerea lămpii, poetul n-⁠ar mai fi avut nimic de descris şi ar fi trebuit ...

citește »

Mircea Platon: Monumentul tabloului necunoscut

Unul dintre aceşti scriitori e Mirel Taloş, al cărui prim volum de proză, Colecţionarul de nuduri, tulbură în mod fericit graniţele dintre artă şi viaţă. Croit postmodern, căptuşit conservator, volumul lui Taloş se deschide cu un motto din Lyotard, dar se desfăşoară ca o ilustrare a importanţei lucrurilor statornice, durabile, sau a permenanţelor în viaţa noastră. Pentru că, în lipsa ...

citește »

Mirel Taloş: Colecţionarul de nuduri

Numai ceea ce este frumos este real; sunt convins că, dacă Paradisul există, el este o galerie de artă; dacă Paradisul ar fi doar o banală livadă de pomi fructiferi, aş fi profund dezamăgit. Vârsta de aur a omenirii nu este undeva în preistoria ei, preluată de mitologie; vârsta de aur a omenirii a însoţit permanent vârsta omenirii. Pentru că, ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now