Contemporanul » pagina 2

Articole din

Andrei Marga: Impactul pragmatismului american

Ca preşedinte al universităţii Princeton, Woodrow Wilson a revizuit curriculumul în scopul de a înlocui specializarea îngustă cu educaţia pe bază largă. Opinia sa constantă l-⁠a făcut să se opună reducerii educaţiei la formarea de „aptitudini practice”, în favoarea unei solide formări a personalităţii Pragmatismul a făcut din consecinţele practice ale propoziţiilor şi teoriilor în viaţa oamenilor cheia de boltă ...

citește »

Mircea Platon: Tactica sistemului de învăţământ pârjolit

Un bun prieten, mentor şi mai apoi coleg, profesor universitar american, om de vastă şi solidă cultură, educat la cele mai bune şcoli americane, îmi spunea la un moment dat: „Generaţia mea (cei născuţi în anii 40) a făcut multe lucuri bune, dar a greşit un singur lucru: a stricat sistemul de învăţământ american cu reformele neîncetate şi cu diluarea ...

citește »

Punctul de vedere al Academiei Române privind planul-cadru pentru învăţământul gimnazial din România

Subiectul major care îngrijorează mediul academic şi care se regăseşte la nivelul tuturor celor trei variante, nelăsând nicio posibilitate de opţiune profesorilor, este reducerea numărului de ore, până la dispariţia din programă, la discipline fundamentale de studiu, menite să formeze atât cultura generală, cât şi conştiinţa istorică şi identitară a noilor generaţii Academia Română a luat act cu îngrijorare de ...

citește »

Răzvan Teodorescu: Un concept identitar necesar: românitatea

■ Academia Română (1866-2016) În preajma centenarului Marii Uniri (1918-2018) Dezbaterile Academiei Române ■ Identitatea Naţională Cu şaizeci de ani în urmă (1955), într-⁠o ţară de mare tradiţie intelectuală şi politică (1), ce nu-⁠şi uita locul ocupat cândva pe eşichierul mondial, un istoric celebru al artelor şi al arhitecturii, germano-⁠britanicul Nikolaus Pevsner scria o carte de răsunet intitulată The Englishness ...

citește »

Ioan-Aurel Pop: Cum se scrie istoria

■ Academia Română (1866-2016) ● În preajma centenarului Marii Uniri (1918-2018) Dezbaterile Academiei Române ■ Identitatea Naţională Este de prisos să mai spun că negaţioniştii de meserie, cei care contestă orice valoare a istoriei româneşti, sunt noii „internaţionalişti”, camuflaţi sub lozinca globalizării, a europenismului, a integrării noastre în lume, a nevoii pierderii identităţii, pe când daciştii sunt noii „autohtonişti”, cei ...

citește »

Adrian Dinu Rachieru: Identitate şi globalitate

Ideologii postmodernismului, sub stindardul corectitudinii politice, vor să amputeze conştiinţa naţională, uitând (voit şi vinovat) că globalul nu trebuie să sacrifice localul (naţionalul); adică bogăţia diversităţilor, acea armonie prismatică a lumii, în limbaj eminescian În pofida asimetriilor şi a fragmentarizării, a insulelor de prosperitate şi a sărăciei endemice, a agitaţiei entropice şi a relativismului cultural, sub spectrul – hidos – ...

citește »

Bogdan Creţu: Cum mai poţi fi român într-o Europă aflată în criză?

Bogdan Cretu

Dezbaterile Academiei Române ■ Identitatea Naţională Din păcate, mulţi dintre intelectualii notorii, blocaţi într-⁠un discurs anticomunist revanşard, explicabil în anii ’90, dar retardat, deşi încă avantajos, acum, la 26 de ani de la căderea comunismului, au contribuit la îngroşarea acestei confuzii: cine rosteşte cuvinte precum „naţiune”, „românesc”, „patrie”, „naţional” este un eşuat, un expirat, un nostalgic, vezi bine, al ceauşismului. ...

citește »

În preajma centenarului Marii Uniri (1918-2018). Mari scriitori români – criminali de război?!

Campaniile reducţioniste, duse în perioada postdecembristă, împotriva unor personalităţi de seamă ca, de exemplu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Mircea Vulcănescu, Vintilă Horia, Ion Barbu, Constantin Noica, Adrian Marino, Nicolae Breban, Nichita Stănescu, Augustin Buzura, Tudor Vianu, Marin Preda, G. Călinescu, Mihail Sadoveanu, Paul Goma, Mircea Iorgulescu, Eugen Uricaru, Cezar Ivănescu, Nicolae Balotă ş.a., judecăţile nenuanţate, etichetele tendenţioase, aplicate acestor cărturari ...

citește »

Gabriel Andreescu: Temele „legii antilegionare” din perspectiva eticii memoriei

A asocia Uniunea Sovietică stalinistă implicată în procesele de la sfârşitul celui de-⁠Al Doilea Război Mondial cu „valorile şi principiile specifice păcii şi umanismului” compromite „gândirea” acestei secţiuni a Raportului final. Pericolul ca negaţioniştii de astăzi să invoce deformarea actului de justiţie de către Tribunalele poporului în scopul exonerării criminalilor responsabili pentru genocidul evreilor şi romilor, sau a diluării responsabilităţior ...

citește »

Basarab Nicolescu: Vintilă Horia – „criminal de război”?

Clubul Ideea Europeană În preajma centenarului Marii Uniri (1918-2018) Mari scriitori români – criminali de război?! Domnul Alexandru Florian, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, „Elie Wiesel”, aflat sub autoritatea Guvernului României, i-⁠a scris în decembrie 2015 domnului primar o scrisoare în care cere, în virtutea Legii nr. 217 din 2015, retragerea titlului de cetăţean de ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now