Din ultimul număr:
Contemporanul » pagina 3

Articole din

Dana Oprica: Lămuriri ignorate sau mărturia lui Vintilă Horia după incriminările de la Paris (1961)

Dacă detractorii mei s-⁠ar fi străduit să citească romanul meu, care este expresia autentică a ceea ce sunt, ei ar fi înţeles totul, inclusiv articolele mele din tinereţe. Ar fi aflat, printre altele, că un scriitor creştin nu poate fi antisemit şi că autorul unui roman despre exil nu e capabil să urască poporul exilaţilor prin excelenţă Într-⁠o după-⁠amiază ploioasă ...

citește »

Aura Christi: O cruciadă împotriva valorilor naţionale?! (I)

„Capacităţile superioare nu pot să nu fie despotice şi întotdeauna au adus mai multă pervertire decât folos; ele trebuiesc eli­minate sau executate. Lui Cicero i se taie limba, unui Copernic i se scot ochii, un Shakespeare este omorât cu pietre, iată ce este şigaliovismul!” Neîncrederea în valorile naţionale Neîncrederea în valorile naţionale e o trăsătură care defineşte nu puţine popoare ...

citește »

Livia Cotorcea: Svetlana Alexievici şi lecţia Nobel (II)

E semnalat rolul „omului roşu” în instaurarea acestei situaţii şi se pune întrebarea de ce tocmai rusul a dus Revoluţia franceză până la ultimele ei consecinţe, de ce numai el a cutezat şi a reuşit să creeze în laboratoarele marxism-⁠leninismului „omul nou”, opus „vechiului Adam”, omul proiectat şi de utopii neruse ale lumii? Dirijând vocile-⁠martor şi victime ale dezastrului, Sveltana ...

citește »

G. Mosari: Prietenul meu cel mai bun, Morel

În urmă cu câteva zile, a închis ochii pentru totdeauna prietenul meu cel mai bun, Morel. Nu-⁠mi vine să cred că natura a fost atât de nemiloasă cu acest prieten devotat, cu o inimă bună ca pâinea caldă, care mai putea trăi încă un număr de ani, dacă un cancer galopant nu l-⁠ar fi răpit. Dar de ce scriu eu ...

citește »

Simona-Grazia Dima: Sub semnul lui Osiris

Toate aceste împrejurări, piese risipite, sunt adunate, răbdător, din iarbă, cu ştiinţă poetică şi de alchimist, precum bucăţile trupului zeului Osiris, recompus şi redat astfel statusului său nepieritor. Adevărul poate fi aflat oricând, oriunde, ştie poeta, el este o gemă cu scânteiere inalterabilă, ofranda pe altarul unei înţelegeri superioare Din impudicul vuiet al lumii exterioare nimic nu se insinuează în ...

citește »

Constantin Lupeanu în dialog cu Jidi Majia 吉狄马加 – România este un simbol al poeziei

România este un simbol al poeziei Într-⁠o ţară cu tradiţii măreţe şi îndelungate, fie în vechime, fie astăzi, au apărut destui poeţi de valoare. Eu am citit cândva poeziile lui Mihai Eminescu. Poeziile sale lirice, poemele de dragoste neţărmurită pentru pământul natal mi-⁠au lăsat o impresie profundă. Iată de ce sunt deosebit de bucuros că poeziile mele au putut fi ...

citește »

吉狄马加诗几首 – Poeme de Jidi Majia

吉狄马加诗几首 Poeme de Jidi Majia Am primit instrucţiuni Am primit instrucţiuni: Nu respinge gheaţa Nici exclude nici flacăra Dar aprinde gheaţa Fă ca flăcăra să îngheţe… Contract Trezirea de dimineaţă Este făcută mereu de aceeaşi voce În afară de mine mai sunt atâtea vieţi Dacă cineva a fost uitat Şi nu aude vocea Nu este vreo greşeală Acea veghe perpetuă ...

citește »

Constantin Lupeanu: România la Muzeul Chinei din Beijing, Piaţa Tiananmen

Dragul meu prieten, uite că am călcat deja în Anul Maimuţei şi, conform tradiţiei, va fi un an sucit dar reuşit, aşa cum este maimuţa, inteligentă, cu o memorie foarte bună, capabilă să-⁠şi manifeste abilitatea în orice împrejurare, cu viclenia politicianului care ştie să cadă mereu în picioare. Se vor da o sumedenie de pronosticuri, adevărul este că, deşi pusă ...

citește »

Victor Rusu: Iubirea ca rană

Poemele centrate pe motivul tematic al singurătăţii au un plus de profunzime şi expresivitate, graţie virtuţilor de ordinul sugestiei poetice ale imaginarului regizat cu rafinament stilistic, ale notaţiilor lapidare, de mare fineţe, ale limbajului aluziv ce le încorporează armonios şi semnificativ Volumul antologic Crucea lui a fi al poetului român din Uzdin-⁠Serbia, Vasile Barbu, recent apărut în România la Editura ...

citește »

Luiza Barcan: O celebrare

În plinătatea Sa, Dumnezeu nu poate fi nici localizat şi nici intuit în nici un spaţiu, cu atât mai puţin cuprins, El fiind obârşia şi limita tuturor lucrurilor O expoziţie Alexandru Nancu la Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoia are toate datele unui vis împlinit, chiar dacă evenimentul are loc postum. Iubea locul şi sunt sigură că şi-⁠a dorit să-⁠l amprenteze ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest