Noutăți editorialeNoutăți

Contemporanul nr. 02 Februarie 2024

Contemporanul nr. 02 Februarie 2024

Nicolae Breban • 90
Ioan‑Aurel PopNicolae Breban ca evocator al istoriei românilor, la aniversare / 3
A vorbi şi a scrie despre Nicolae Breban este ca şi cum ai vrea să prinzi în structuri organizate un univers. Scriitor, romancier, eseist, dramaturg şi om de cultură român contemporan, membru titular al Academiei Române din 2009
Pentru Nicolae Breban, ca şi pentru strămoşii săi ardeleni, latinitatea este ca o axiomă, vine din trecut şi ne duce spre viitor. Obsesia latinităţii vine de la Şcoala Ardeleană.

Ding ChaoÎn momentele cruciale ale destinului naţiunii române / 4
Nicolae Breban este un scriitor legendar – prozator, scenarist, poet, estetician, cercetător al operelor lui Nietzsche, Dostoievski şi Thomas Mann, critic literar şi regizor de filme.
A rămas vertical, fără să se fi lăsat în voia întâmplării, dârz în apărarea credinţei în democraţie şi dreptate socială, rezistând până la ultima linie. S‑a pronunţat împotriva purificărilor politice.

Timotei PrahoveanulCinstire unui scriitor dăruit  / 5
„În peisajul literaturii române, cu numeroşi scriitori de nişă, atenţi, prea atenţi la mişcările imprevizibile ale modei şi la cerinţele pieţei, preocupaţi doar de efectul imediat al cărţilor lor, Nicolae Breban e o prezenţă stingheritoare. El se arată a fi un călăreţ singuratic cu ochii aţintiţi la himera marii literaturi”.

Ştefan Borbély • O aplicaţie pe Amfitrion / 6
Universul romanesc al unui scriitor de mare anvergură combinatorie, cum e Breban, se discută tot în termenii verosimilităţii epice şi ai excedentului de materie retorică, în loc să se mute perspectiva şi să se coboare înspre ceea ce romanele lui Nicolae Breban şi‑au propus să fie chiar de la început, şi anume ample construcţii intelectuale de tip experimental, complexe şi ambiţioase experienţe auctoriale.

Marian Victor BuciuPeste conjuncturi şi conjecturi simplificatoare / 9
Breban aparţine speciei rarisime a celor care înfruntă, transfiguraţi de o nobilă sminteală, ridicolul şi neîncrederea, în numele unui ideal artistic inconfundabil: acela de a pătrunde în tărâmul necunoscut al fiinţei.

Constantina Raveca BuleuNietzscheanism şi voinţă de construcţie / 9
Neconcesiv, radical sau incomod, dar întotdeauna coerent, constant şi în armonie cu sine, nietzscheanismul brebanian se joacă între elogiul individualităţii şi aristocratismul funciar, pe de o parte, şi estetismul dionisiac, pe de alta.
Consecinţa este metamorfozarea creaţiilor romaneşti într‑o oglindă infinit mai fidelă şi mai concentrată a esenţei autobiografice, plasticitatea acesteia validând cu succes istoria invariabil fragmentată a vieţii propriu‑zise.

Aura ChristiZeul eliberator / 10
Tu rămâi singur cu altarul
acela ciudat între coaste;
abia mai respiri, învins de‑amintirea
unei lumi ce nu‑ţi aparţine.

Theodor CodreanuFragmentarium Brebanian / 10

Daniel Cristea‑EnacheAtemporalitatea capodoperei / 11
Bunavestire este unul dintre marile romane ale literaturii române; şi unul care, în timp, n‑a căpătat niciun rid. Se poate vorbi aici, fără riscul de a exagera, de „lateralitatea” şi atemporalitatea capodoperei.
Aproape orice schimb de replici ajunge astfel să înceţoşeze şi să destrame realitatea cotidiană, determinând „alunecări de teren” şi comutări într‑o abisalitate a fiinţei.

Cristian LivescuNicolae Breban – Romanul psihologic de viziune / 12
Nicolae Breban impune genului analitismul psihologic de tip nemţesc, venit din Thomas Mann şi Musil, din Jürgen şi Lenz.

Valeriu MateiNicolae Breban şi voinţa de a rezista / 12

Marius MiheţNicolae Breban şi cele trei debuturi / 13
Breban a făcut totul pentru ca energia dispersată (citită, adesea, mândrie, orgoliu, rebeliune, histrionism etc.) să se adune mereu în texte care schiţează utopia omului complet.

Ion PopDurata lungă a artei autentice / 14

Cristina PopescuGaleria marilor romancieri. Nicolae Breban / 15
Ca semn de respect şi aleasă preţuire, Romfilatelia adaugă mesajului omagial al întregului poştal un sincer şi călduros „La Mulţi Ani!” cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viaţă.

Victor RaviniDin stejari – stejar răsare / 15
Nicolae Breban este simbolul unui model de etică şi moralitate într‑un sistem politic pe care l‑a condamnat şi l‑a pus la zid prin actul său decisiv, de un radicalism unic, făcut în anul tezelor ceauşiste, 1971, devenind astfel unul dintre extrem de puţinii disidenţi reali din spaţiul românesc care s‑au opus făţiş dictaturii în timpul dictaturii.

Mirela RoznoveanuUn aristocrat al scrisului şi gândului românesc / 16
Încercând să-şi urmeze calea ca scriitor adevărat şi nu înrolat ideologiei realismului socialist în timpul ceauşismului, a apărat şi a pus în aplicare împreună cu alţi colegi de generaţie ideea coloanei a cincea, infiltrarea în structurile de putere pentru a modifica ideologia şi cenzura comunistă.
Breban a scris ca şi când realismul socialist nu exista, ca şi când cenzura nu exista, a scris fără să facă concesii şi dovedind că acest lucru era posibil.
Nicolae Breban şi‑a împletit viaţa cu literatura şi cultura română într‑o cursă ameţitoare, lăsând o amprentă puternică asupra ei.

Cassian Maria SpiridonNicolae Breban, un mare prozator / 17

Adrian SuciuSecta celor vii / 18
Noi suntem blânzi, o sectă parcă vie,
Cu‑altaru‑n zâmbet şi templul în mirări.

Mirel TaloşUn blazon de nobleţe / 18
O prefaţă de Nicolae Breban este, cum spune Daniel Cristea‑Enache, „un blazon de nobleţe”. Dacă Nicolae Breban poate acorda „titluri de nobleţe” înseamnă că este, cu adevărat, un aristocrat al scrisului românesc.

Constantin ToaderMisterul tăcerii intelectualilor în era Cancel Culture” / 18
Singura publicaţie care s‑a opus temeinic, permanent, programatic instaurării noii ideologii rămâne a fi Contemporanul. Ideea Europeană, care apare sub egida Academiei Române.

Maria‑Ana TupanAmfitrion al logosului / 19
În cariera lui Nicolae Breban, vedem trilogia Amfitrion ca apogeu, aşa cum este Doctor Faust al lui Thomas Mann.

Magda UrsacheN. Breban – românul ideal / 20
Scrisul lui are forţa lui Balzac, redundanţa lui Proust, arta stendhaliană a detaliului. Fraza e „încărcată” ca a lui Thomas Mann.

Victor VoicuÎntre voinţă şi geniu / 21

George VulturescuNicolae Breban cobora în Nord cu un aer voievodal… / 22
„După o vreme m‑am aşezat pe marginea drumului, care a fost viaţa mea”. Este mottoul aşezat la romanul său Jocul şi fuga, alături de un altul, ales din Friedrich Nietzsche, Zarathustra: „Un joc, o roată din sine rostogolindu‑se”.

Nicolae Breban • 90
N. Breban îi adresează o Scrisoare deschisă intitulată Ruşine, domnule Manolescu! şi îşi dă demisia din consiliul USR.
„Folosind de vreo două decenii revista România literară, sprijinit de amicii apropiaţi de la GDS şi de la CNSAS – scrie N. Breban în această Scrisoare deschisă, adresându‑se direct dlui N. Manolescu, preşedinte al USR –, ataci memoria, numele şi opera unor scriitori de vârf, condamnaţi de comuniştii stalinişti la ani grei de temniţă, terfeliţi după moartea lor, precum poetul Ion Caraion sau, mai recent, marele cărturar, cunoscut şi elogiat pe două continente,
Adrian Marino”.

Dialogurile Contemporanul
Mihaela Helmis în dialog cu Alexandru-Vladimir Ciurea
Să rămânem veşnic tineri şi frumoşi” / 24
În toate aceste cinci zone se trăieşte peste o sută de ani, dar important este altceva: că oamenii aceia merg, vorbesc, socializează, au creierul normal. Că apare o boală reumatismală sau ceva, se întâmplă, dar omul are creierul funcţional.
Fără iubire nu se poate face nimic. Iubiţi aproapele, iubiţi‑vă familia, iubiţi‑vă copiii, iubiţi acest popor frumos.
Spunând Contemporanul, te ridici în picioare. De ce? 1881 e anul înfiinţării. Noi am reuşit să menţinem această publicaţie cunoscută cu toate vicisitudinile şi meandrele din jur; prin urmare, trebuie să rămânem fideli acestei publicaţii.

Corespondenţă din Suedia
Erik Lindegren (1910–1968)
Traducere şi prezentare de Dorina Brânduşa Landén / 26

Semnal editorial • Editura Academiei Române
Ion HadârcăDimitrie Cantemir – poetul / 27
Un Inorog princiar îngenuncheat în faţa Muzei‑fecioare a Poeziei – astfel poate fi rezumată esenţa geniului artistic cantemirian.
Paradoxal, dar e un caz, probabil, unic în literatura universală, când se vorbeşte despre poet în lipsa Operei poetice, deşi aprecieri sporadice, zgârcite sau generoase, au fost totdeauna.
Nicolae Iorga este printre primii cercetători care încă pe la 1901 (!) semnala substanţa poetică a textelor cantemireşti.
Aşa cum apare azi din negura vremilor, încă surprinzător de tânăr şi de enigmatic, Dimitrie Cantemir se constituie ca un nobil aliaj (nobil în sensul trăiniciei!) între epoci şi civilizaţii, între genuri, specii şi discipline umaniste.

Istorie literară
Sandrino GavriloaiaPostumitatea Iuliei Hasdeu / 29
Un alt Hasdeu, nu mai puţin erudit, efervescent şi nebulos, dar extrem de contestat, combătut şi rămas, astăzi, încă nedesluşit, avea să se ivească…
După moartea fiicei sale, survenită în 1888, pe 17/ 29 septembrie, la Bucureşti, Bogdan Petriceicu Hasdeu nu şi‑a mai revenit, cu adevărat, niciodată.
Castelul câmpinean a fost construit din impulsurile curentului istorist la modă în acea perioadă, având un interesant punct de inspiraţie tocmai în ciclul poetic Chevalerie (Medievale) al Iuliei Hasdeu.
Personalitatea Iuliei Hasdeu ar trebui amplasată în eşalonul emancipării intelectuale şi feminine româneşti din cea de‑a doua jumătate a secolului al XIX‑lea.

Cronica plastică
Luiza BarcanMesageri ai paradisului / 31
Graţioşi şi monumentali în acelaşi timp, cu o forţă de expresie impresionantă, proiectaţi pe fundaluri care tot felurite chipuri de cer le sugerează, ei sunt fie plăsmuiri ale minţii artistei, fie au ca sursă de inspiraţie un model real.

Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Anna Ungureanu
Platforma minunată a Madrigalului / 32
Ne bucurăm că predecesorul nostru a fost atât de inventiv, un geniu unic în arta corală nu doar românească, ci din întreaga lume, este foarte important că astăzi putem păstra aceste daruri.

Cartografii simbolice
Adrian Majuru • „Unde am ajunsu” / 33
Pentru un fost ministru de Externe al României, românii sunt „termite”; pentru factorii de putere, în general, românii sunt nişte maimuţoi definiţi prin sintagma „ciumpalaci”.

Film
Dana DumaGloburile de aur 2024: „Suntem cu toţii aici” / 34
Povestea copilului Majito, un alter ego al cineastului, evocă aproximativ aceeaşi perioadă a sfârşitului celui de‑Al Doilea Război, cu eroi de pe cealaltă baricadă, portretizaţi, cu dilemele lor etice profunde.
Ediţia 2024 a introdus şi două noi premii pe lista Globurilor de Aur. Unul este Premiul pentru realizări cinematografice şi box-office şi Premiul pentru cel mai bun show stand‑up.

Agenda culturală
Temei şi dăinuire în cultura română / 35
Să creştem în copiii noştri capacitatea de a iubi cultura şi de a o transfera din literă sau din penel în sângele care curge în fiinţa umană.
Ne îndreptăm sufletul, mintea şi inima către valorile culturii româneşti, fiind şi ziua în care ne amintim cu iubire de Eminescu.

Antologiile Contemporanul
Nikos Katsalidas
Prezentare şi traducere de Angela Bratsou / 36

Literatura străină între Stockholm şi Paris
Sînziana RaviniUn scriitor care nu are fobia banilor / 37
Cum gândeşti liber? E poate cea mai importantă întrebare pe care ne‑o putem pune. Foarte puţini merg serios până la capăt cu această întrebare.
Un om într‑un spital de boli psihice se plânge: „Aici toată lumea se crede Napoleon, deşi există o singură persoană care este Napoleon şi anume acela sunt eu”.

Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina BădescuArhitectura memorială – Calea Eroilor / 38
Calea Eroilor este fundamental una a vieţii, a etapelor arhetipale ce definesc omul: comunitatea, cea care se adună în jurul Mesei tăcerii, dualitatea şi cuplul reprezentate de Poarta Sărutului, comuniunea cu Sacrul din interiorul Bisericii şi, nu în ultimul rând, Coloana fără de sfârşit.
În 1935 Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, reprezentată de Arethia Tătărescu, încredinţează lui Constantin Brâncuşi realizarea unui proiect monumental dedicat memoriei soldaţilor gorjeni căzuţi în luptă în Primul Război Mondial.

Teatru
Dana PoceaA fi diferit / 39
Cu un temperament voluntar, adeseori dezlănţuit, rostindu‑şi cuvintele cu voluptate, când cinic, când ironic, Dorina Lazăr transformă aşa‑zisul interviu de reabilitare într‑un moment tranşant de demascare a ipocriziilor şi falsei democraţii.
Bobi Pricop face parte din categoria de regizori preocupaţi să impună în discursul scenic in extremis experienţe teatrale şi culturale de ultimă oră.

Vă dorim lectură plăcută!


Editura Ideea Europeană la 20 de ani


Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română


Revista apare sub egida
Academiei Române


Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)

Seria de autor Nicolae Breban



Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)


Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]

Total 0 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button