În Bucureşti, cele mai numeroase sunt muzeele de artă, 11 la număr (PMB 3 şi alte 2 în aşteptare, şi anume Pinacoteca Bucureşti şi Muzeul Ghe. Tattarescu). La acelaşi nivel sunt muzeele memoriale, tot în număr de 10 (PMB deţine 7 dintre ele). Apoi avem astfel: Muzee de istorie: 4 (PMB 1); Muzee de etnografie: 4 (PMB 1); Muzee de tehnologie şi istoria profesiilor: 4; Muzee ale unor instituţii (cu program la cerere): 4; Muzee de istorie naturală: 3; Muzee de istoria literaturii şi a cărţilor: 2 (PMB 1); Muzee ecleziastice sau ale unor comunităţi religioase: 2; Muzee ale unor comunităţi etnice: 2; Muzee cu teme nişate (private, cu programare): 2; Muzeu de arheologie/ numismatică: 1 (PMB); Muzeu de astronomie: 1 (PMB); Muzeu de antropologie: 1 (PMB); Muzeu de istoria muzicii: 1; Muzeu de istoria sportului: 1. Din nou, Primăria Muncipiului Bucureşti deţine în Bucureşti cea mai variată zestre muzeală în ceea ce priveşte profilul ei, în afară de artă şi istorie, adăugăm enografie, arheologie, numismatică, astronomie, antropologie, literatură şi foarte bogata zestre memorială.
Muzee şi număr de locuitori
Comparativ cu alte oraşe‑capitală central europene, precum Budapesta, Bratislava sau Zagreb, nu mai vorbim de Praga şi Viena, Bucureştiul are o zestre muzeală diminuată, raportată la numărul de consumatori potenţiali.
Oraşul Bucureşti cu o populaţie de 1,844 milioane de locuitori şi un număr de 42 de unităţi muzeale, care funcţionează în conformitate cu legea muzeelor, se află într‑un dezacord privind numărul mic al muzeelor şi numărul de locuitori ai comunităţii. Aceasta chiar dacă adaugăm şi cele 15 unităţi asociate ideii de muzeu.
Oraşul Bucureşti este foarte aproape de Viena ca număr de locuitori, capitala Austriei având 1 milion 897 de mii de locuitori, în schimb, 89 de muzee.
Praga, de pildă, cu o populaţie de 1,267 milioane de locuitori, deţine o zestre de 79 de muzee. Budapesta, la o populaţie de 1,756 milioane locuitori, are 61 de muzee.
Oraşul Belgrad, cu o populaţie de 1,369 milioane de locuitori, are 43 de muzee.
Adăugăm în listă oraşe cu o populaţie mai mică decât cea a oraşului Bucureşti, precum Bratislava şi Zagreb. Bratislava are 24 de muzee la numai 416.489 de locuitori, iar Zagreb deţine 28 de muzee la numai 808.341 de locuitori.
Ce muzee lipsesc în Bucureşti? Oraşului Bucureşti îi lipsesc muzee cu următoarele profile: un muzeu de arheologie (va putea fi Curtea Veche); Pinacotecă (avem sediu şi urmează refuncţionalizarea lui); un muzeu de antropologie urbană; un muzeu de arte aplicate (vestimentaţie, arte decorative, mobilier) asociat unui muzeu al copilăriei şi familiei (cele două teme pot fi organizate în palatul Concordia); un muzeu al sculpturii şi al artei monumentale (a existat un muzeu de sculptură – Muzeul Medrea); un muzeu al comunismului; un muzeu didactic, al şcolii şi învăţământului românesc; un muzeu de istoria teatrului; – pentru a enumera câteva domenii foarte căutate de public în alte centre urbane europene.
În ultimii 20 de ani Bucureştiul a pierdut o serie de muzee, a căror tematică nu se mai regăseşte astăzi, din cauza unor litigii legate de imobilele care le‑au găzduit: Muzeul C.C. Nottara, de istoria teatrului în Bucureşti; Muzeul Ghe. Marinescu, de istoria medicinii; Muzeul Cornel Medrea, de sculptură şi artă monumentală. Toate trei au fost ale PMB, administrate de Muzeul Municipiului Bucureşti. Drept urmare, colecţiile sunt la dispoziţia oricărui proiect similar, dacă va fi reluat.
Prin urmare, Primăria Municipiului Bucureşti deţine colecţii bogate, care pot susţine noi profile muzeale, dacă sunt oferite spaţii adecvate. Totuşi, cea mai importantă problemă o constituie deţinerea şi organizarea patrimoniului şi nu obţinerea unui spaţiu. PMB deţine colecţiile şi personal specializat angajat, ceea ce este cel mai important aspect. Astfel, pe logistica existentă şi cu sprijinul specialiştilor care o deserveşte, PMB ar putea inaugura până în 2030: Muzeu de arheologie şi sit arheologic vizitabil: Curtea Veche‑Palatul Voievodal; Muzeu de artă românească şi europeană, care include istoria artei în Bucureşti – Pinacoteca Bucureşti în Palatul Dacia România; Muzeul de arte decorative şi design, care să ofere evoluţia istoriei private, a spaţiului de acasă, în oraşul românesc – Palatul Concordia; Muzeul Teatrului Românesc (există colecţia C.C. Nottara); Muzeul sculpturii şi al artei monumentale (pornind de la Colecţia Medrea); Muzeul de istoria medicinii în Bucureşti (există colecţia Ghe. Marinescu, dar prin ASSMB pot fi preluate o mulţime de obiecte medicale, care sunt casate/ casabile în spitalele din Bucureşti).
Prezent şi prognoză
Muzeele din România au început să se adapteze după anii 2000 normelor moderne de interactivitate cu publicul tânăr, apoi de captare a publicului adult nemuzeal şi de valorificare digitală a patrimoniului. Punctul cel mai atractiv îl reprezintă însă realitatea augmentată, unde, şi în prezent, muzeele care deţin această tehnologie în România sunt foarte puţine.
Revenind la Bucureşti, interactivitatea, valorificarea interesului din zona nemuzeală şi digitalizarea patrimoniului au luat amploare după anii 2000, iar în ultimii zece ani numai câteva muzee sunt dedicate interactivităţii prin ateliere organizate pentru copii şi tineri sau hapeninguri de reenactment, organizate, de exemplu, de Muzeul Naţional de Artă al României şi Muzeul Naţional de
Istorie a României alături de Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul Naţional al Satului şi, uneori, de Muzeul Naţional de Geologie, ale căror programe s‑au diversificat, începând cu anii 2000.
După 2014, Muzeul Municipiului Bucureşti a demarat sincron o schimbare de imagine şi marketing până la particularizarea prin logo şi cromatică specifică toate unităţile muzeale din panoplia pavilionară a MMB. Pornind de aici a fost demarat programul „Stagiunea Muzeală” pentru atragerea de public nemuzeal prin conferinţe (în fiecare zi de joi din aprilie 2014), muzică clasică (în fiecare zi de miercuri, din 2014), programe anuale pentru copii (Şcoala de Vară la Palat, Caravana Muzeelor), pentru a le enumera pe cele mai îndelungate proiecte, între timp mult diversificate şi accelerate ca număr şi participare.
Interactivitatea a însemnat pentru început încadrarea în naraţiunea muzeală a unor plasme TV pentru derularea de fotografii istorice tematice, filme documentare despre casele sau expoziţiile permanente. MMB este cel dintâi muzeu din Bucureşti care a inclus, în explicarea unor fenomene istorice sau culturale, banda desenată şi scenografia, ca elemente incluse în interactivitate. Iar de aici, salonul anual de Bandă Desenată începând cu anul 2015.
Digitizarea patrimoniului înseamnă prezenţa pe website a colecţiilor muzeului, urcate pe masură ce acestea sunt repertoriate digital, cu informaţii generale.
MMB este cel dintâi muzeu din Bucureşti care a inclus realitatea augmentată în spaţiul muzeal începând cu anul 2015 la Palatul Suţu (holograma Irinei Suţu vorbind publicului), la muzeul Theodor Aman (personajul Theodor Aman reconstituit vorbind publicului alături de fotografii realizate cu el); muzeul dr. Nicolae Minovici (aici existând posibilitatea să probezi virtual costume populare pe dimensiunile corpului tău); Observatorul Astronomic (masă digitală unde copiii pot învăţa aşezarea corectă a planetelor în sistemul solar şi alte elemente de bază ale astronomiei) şi Muzeul Victor Babeş (realitate augmentată care‑i învaţă pe copii să recunoască şi să lupte cu microbii şi bacteriile). Realitatea augmentată mai este întâlnită în expoziţia permanentă a Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Muzeul Municipiului Bucureşti rămâne însă singurul muzeu din ţară care a reconstituit, în mărime naturală şi din materiale organice, chipul lui Mihai Viteazul, după măsurători antropometrice şi fotografii antropologice ale craniului voievodului muntean. Reconstituirea este expusă în expoziţia permanentă «Timpul oraşului Bucureşti» de la Palatul Suţu.
Drept urmare, muzeele Primăriei Municipiului Bucureşti sunt în acest moment în vârful redefinirii conceptului muzeal în Bucureşti, aflându‑se cu un pas înaintea muzeelor naţionale din perspectiva interactivităţii, captarea publicului nemuzeal, digitizare şi realitate augmentată.
Merită recuperate din tematica muzeelor dispărute o serie de repere precum: un muzeu al artei religioase (ar putea fi la Mogoşoaia, în imobilul recent finalizat şi în spaţiul Palatului plus Capela acestuia); muzeul de Eugenie şi Igiena (în fapt un muzeu de istorie a medicinei, foarte util pentru educaţia sanitară a populaţiei tinere) sau o serie de muzee memoriale, care să valorifice colecţiile care au rămas fără sedii: Simu (artă modernă şi antichităţi), C‑tin Nottara (teatru, altă tematică care lipseşte), Gheorghe Marinescu (medicină), Cornel Medrea (sculptură). Toate aceste proiecte se pot realiza şi prin atragerea de fonduri europene.
Primăria Municipiului Bucureşti poate organiza o bună parte din aceste muzee care lipsesc, colecţiile existând în administrarea Muzeului Municipiului Bucureşti, fiind nevoie numai de repartizarea unor spaţii pentru organizarea muzeală.
■ Scriitor, istoric, publicist şi editor
Adrian Majuru
