Educație

21 de elevi şi studenţi performanţi primesc bursa de merit a Academiei Române

21 de elevi şi studenţi performanţi au semnat marţi, 5 septembrie 2023, documentele de primire a bursei de merit din partea Academiei Române pentru anul şcolar 2023‑2024. Evenimentul s‑a desfăşurat în Aula Academiei Române, în prezenţa acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, a secretarului general acad. Ioan Dumitrache şi a conducerii Academiei. La eveniment au participat membrii Comisiei care a evaluat şi selectat candidaţii.

Cei 21 de bursieri provin din medii defavorizate sau din familii cu situaţii critice, unii dintre ei având poveşti de viaţă impresionante, pe care le trăiesc cu discreţie şi decenţă. Toţi sunt copii şi tineri studioşi, cu rezultate şcolare situate în zona performanţei.

Nouă elevi şi studenţi primesc bursă de merit pentru al doilea an, fiind câştigătorii selecţiei din anul 2022, care şi‑au menţinut consecvent performanţele şcolare. Ceilalţi 12 elevi obţin bursă de merit pentru primul an din partea Academiei Române şi, în mod excepţional, din partea a doi membri ai Comisiei de evaluare, acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române, şi prof.univ. Mihai Ducea, membru corespondent al Academiei. Toţi vor putea să‑şi prelungească bursele până la finalizarea studiilor şcolare sau universitare, cu condiţia obţinerii mediei anuale de absolvire de minimum 9,50.

Elevii şi studenţii provin din şcoli, colegii şi universităţi din toate zonele ţării: Arad, Baia Mare, Bârlad, Bistriţa, Braşov, Bucureşti, Călăraşi, Câmpulung‑Muscel, Cluj‑Napoca, Drobeta Turnu Severin, Fălticeni, Iaşi, Jibou, Piteşti, Seieni (Maramureş), Şotânga (Dâmboviţa), Vaslui, Tulcea. Cel mai mic bursier este elev în clasa a VI‑a la Şcoala Gimnazială „Mihai Viteazul” din Moftinu Mic, Satu Mare, iar o elevă provine din mediul instituţionalizat (D.G.A.S.P.C. Iaşi).

Ambele serii de bursieri, cei selectaţi în 2022 şi cei selectaţi în 2023, au participat câte cinci zile la Şcoala de vară „Sub semnul istoriei”, organizată de Academia Română la Centrul său din comuna General Berthelot, judeţul Hunedoara, unde au beneficiat de un program ce a inclus întâlniri cu membri Academiei Române, precum şi o serie de excursii în Ţara Haţegului.

Direcţia acordării burselor de merit face parte dintr‑un program mai amplu, intitulat „Academia Română în dialog cu tinerii”, iniţiat în anul 2019, al cărui scop îl reprezintă sprijinirea şi promovarea tinerelor talente din şcoli şi universităţi, vizând pregătirea viitorilor intelectuali de elită ai ţării. În acelaşi timp, Academia Română doreşte să atragă atenţia autorităţilor statului asupra nevoii de susţinere continuă a educaţiei prin programe concrete de încurajare a tinerilor cu potenţial cognitiv remarcabil, din toate mediile sociale, în vederea alegerii unei cariere în instituţiile de cercetare şi culturale din România.

Competiţia de acordare a burselor de merit ale Academiei Române este organizată anual. Concursul va fi anunţat la începutul fiecărui an, în luna martie, prin intermediul inspectoratelor şcolare, prin coordonatorii grupurilor de elevi olimpici pe domenii şi prin direcţiile generale de asistenţă socială pentru copiii şi tinerii.

 

Activitatea de cercetare ştiinţifică în Antarctica

 

Comisia Naţională de Cercetări Antarctice şi Medii Extreme a Academiei Române a organizat o conferinţă deschisă dedicată activităţii ştiinţifice internaţionale desfăşurate în Antarctica. Conferinţa este prilejuită de vizita dr. Yeadong Kim, preşedinte al Scientific Committee on Antarctic Research – SCAR, şi a avut loc în Aula Academiei Române. În deschiderea conferinţei au luat cuvântul acad. Nicolae‑Victor Zamfir, vicepreşedinte al Academiei Române şi coordonator al Comisiei, dr. Loretta Păun, consilier prezidenţial, E.S. Luminiţa Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, şi prof. Tudor Prisecaru, secretar de stat în Ministerul Cercetării şi Digitalizării.

Dr. Yeadong Kim, preşedinte al Scientific Committee on Antarctic Research – SCAR, a susţinut două prelegeri, prima dedicată detalierii misiunii şi rolului Comitetului SCAR pe care îl conduce, iar cea de‑a doua, prezentării activităţii Institutului de Cercetări Polare al Coreei de Sud – KOPRI. Cu această ocazie, dr. Manuela Elisabeta Sidoroff, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Cercetări Antarctice şi Medii Extreme a Academiei Române, a făcut o retrospectivă a activităţii româneşti în Antarctica şi a expus argumentele care pledează în favorea implementării unui Program Naţional Antarctic.

Institutul Naţional de Cercetare‑Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice, coorganizator al conferinţei, a prezentat un film documentar care înfăţişează, în rezumat, evenimente din cadrul ultimelor expediţii ROICE în Antarctica desfăşurate prin Departamentul său de Cercetări Arctice şi Antarctice. În finalul conferinţei au avut loc discuţii, iar invitaţii au răspuns întrebărilor presei.

 

Piese de patrimoniu cu valoare universală din colecţiile Bibliotecii Academiei Române
 

Biblioteca Academiei Române a vernisat expoziţia cu titlul „Biblioteca Academiei Române – o lume a cunoaşterii”, care prezintă publicului o excepţională selecţie, alcătuită din câteva sute de exponate rare, dintre cele mai valoroase, din bogatul său patrimoniu. Vernisajul a avut loc în Sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei 125 şi a fost onorat de prezenţa acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a vorbit despre importanţa colecţionării, prezervării, studierii şi valorificării patrimoniului cultural naţional, atât pentru istoria ţării, cât şi pentru educarea tinerelor generaţii. A luat, de asemenea, cuvântul prof.ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Bibliotecii.

Organizată în apropierea sărbătoririi Zilei Limbii Române, expoziţia se doreşte a fi un omagiu adus culturii româneşti, văzută atât ca vector de cunoaştere în multiple domenii, cât şi ca factor identitar naţional.

Pentru selecţia şi prezentarea exponatelor şi‑au reunit forţele şi priceperea specialişti din toate cabinetele deţinătoare de colecţii de patrimoniu cultural ale Bibliotecii Academiei Române: Cabinetul de manuscrise şi carte rară, Cabinetul de stampe, fotografie, hărţi, Cabinetul numismatic, Serviciul de bibliografie a periodicelor. Astfel, a rezultat o expoziţie gândită enciclopedic, ilustrând deopotrivă istoria românilor, istoria Balcanilor şi a Orientului Apropiat, etape importante din istoria Romei şi Bizanţului, dar şi momente reprezentative din arta plastică europeană şi cea românească, precum şi secvenţe de glorie ale literaturii române.

Între exponate se numără hrisoave cu peceţi de la Alexandru cel Bun (cel mai vechi dintre ele, datat 1429), Ştefan cel Mare, Vasile Lupu, Ieremia Movilă, Proclamaţia de la Islaz (program al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească, considerată prima constituţie a României), Omagiu adus de către patru artişti germani Regelui Carol I al României, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de domnie (datat 25 mai 1891, la München), fotografii realizate de Franz Dushek fiul, între care fotografii ale celebrului Pod de la Cernavodă construit de Anghel Saligny.

Nu pot lipsi dintr‑o astfel de expoziţie piese reprezentative pentru istoria scrisului în spaţiul românesc, cum sunt manuscrisele Codicelui voroneţean (sec. XVI) şi Psaltirii lui Dosoftei (sec. XVII). Un preţios document este şi manuscrisul lucrării „Românii supt Mihai Voevod Viteazul”, de Nicolae Bălcescu, alături de un portret al revoluţionarului român, realizat în acuarelă pe fildeş, cu montură de metal. Publicul a văzut, de asemenea, în manuscris, „Dicţionarul de rime” al lui Mihai Eminescu, dăruit de Titu Maiorescu Academiei Române, după moartea poetului, dar şi integrala facsimilată a operei eminesciene, în 38 de volume.

Cel mai vechi document expus este însă un preţios manuscris grecesc, Canon de pocăinţă, din secolul al XI‑lea, realizat pe pergament, cu miniaturi pe fundal de aur. Alături de acesta, se află un Tetraevangheliar din secolul al XII‑lea (manuscris grecesc din colecţia D.A. Papazoglu), dar şi celebrul manuscris oriental, cu scriere ta’lik, „Cartea Regilor / Şah‑Name”, de Ferdousi (secolul al XIX‑lea, provenit din colecţia familiei Gh.V. Bibescu).

Pe simeze, Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române a reunit xilogravură europeană de secol XV (Albrecht Dürer, Lucas Cranach cel Bătrân), acvaforte (Francisco Goya, Rembrandt), precum şi grafică de Chagall, Toulouse‑Lautrec, Matisse. Grafica românească este reprezentată de nume devenite clasice: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Nicolae Petraşcu, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Marcel Iancu.

Un capitol special în expoziţie este rezervat exponatelor provenind din bogata şi preţioasa colecţie a Cabinetului de numismatică, situată, cu cele peste 200.000 de piese ale sale, între cele mai valoroase colecţii europene. Pentru actuala expunere au fost selectate monede romane de aur din celebra colecţie a inginerului Constantin Orghidan, datând din vremea Principatului, dar şi din Imperiul Roman Târziu, de la tetrarhie până la căderea Romei, şi 11 camee romane imperiale de la Augustus, Hadrian, Marcus Aurelius, Septimius Severus, Constantin cel Mare. Unele dintre ele sunt piese unicat la nivel mondial, distingându‑se medalionul din vremea lui Constantin cel Mare, bătut în anul 326 şi imortalizând vizita împăratului la Roma.

Toate aceste piese, care dau, împreună, măsura valorii şi a diversităţii patrimoniului cultural gestionat de Biblioteca Academiei Române, ce numără peste 14 milioane de unităţi de bibliotecă, au fost văzute pe parcursul a trei zile, în perioada 30 august – 1 septembrie 2023.

Biroul de comunicare al Academiei Române

Total 1 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button