SOS – Manualele şcolare. Dinu C. Giurescu: Generaţii fără patrie

Cuvântul patria nu mai figurează în manualele actuale, a ajuns o vorbă de care să ne ferim!

Contemporanul: Domnule Academician, pe lângă problemele legate de prospectarea fenomenelor istorice, aţi fost mereu receptiv la modul în care se reflectă evenimentele din trecut în manualele şcolare. În legătură cu acest aspect de cea mai mare importanţă, cum cotaţi calitatea manualelor avizate de Ministerul Educaţiei în ultimii ani?

Dinu C. Giurescu: Luând în considerare conţinutul şi forma actualelor manuale pot afirma cu îngăduinţă că sunt în cea mai mare parte mediocre şi anoste în comparaţie cu cele antebelice. Nu trezesc în elevi nici un fel de interes sau simţăminte. Evită să explice de ce este important trecutul, să ştim de unde venim, unde am ajuns (şi de ce). Se formează generaţii întregi fară patrie.

Ce opinie aveţi despre manualele de istorie elaborate în perioada interbelică de corifeii istoriografiei naţionale, precum N. Iorga, C. C. Giurescu şi P.P. Panaitescu?

Manualele de istorie redactate, în perioada interbelică, de N. Iorga, C.C. Giurescu şi P.P. Panaitescu erau destinate să fie carte de învăţătură pentru tinerii acelor timpuri. Prin conţinut şi redactare, autorii îi îndemnau pe tineri să-⁠şi cunoască propria istorie şi implicit să-⁠şi iubească şi să-⁠şi preţuiască patria. (Cuvântul patria nu mai figurează în manualele actuale, a ajuns o vorbă de care să ne ferim!) Expunerea clară, sistematică face ca şi astăzi după mai bine de o jumătate de secol, aceste manuale să fie citite cu interes şi plăcere (vezi ediţia din 1939 recent reeditată de Editura Enciclopedică, a manualului profesorului C.C. Giurescu).

Consideraţi că Academia Română trebuie să-⁠şi exprime responsabilităţi în domeniul elaborării manualelor?

Hotărât, Academia Română are obligaţia morală şi ştiinţifică de a-⁠şi exprima punctul de vedere şi de a trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte situaţia Istoriei ca disciplină de studiu fundamentală care joacă un important rol formativ.
Calitatea ciudată (stranie) a curriculei nu poate fi trecută cu vederea de cel mai înalt for ştiinţific al ţării, Academia Română.

Ce alte discipline în afară de istorie ar contribui în mai mare măsură la educaţia patriotică?

Limba şi literatura română; Geografia României.

Cum cotaţi ampla sinteză de ,,Istorie a românilor” elaborată sub coordonarea Academiei Române în planul istoriografiei naţionale?

E o lucrare fundamentală de informare şi interpretare.

Ce dificultăţi deosebite aţi întâmpinat atunci când aţi coordonat ultimele volume ale tratatului de ,,Istoria românilor”?

În coordonarea volumelor IX şi X ale tratatului de „Istoria românilor”, apărute sub egida Academiei Române, greutăţile întâmpinate au fost cele obişnuite ale muncii de cercetare, îndrumare şi redactare.