Din ultimul număr:
Contemporanul » Arhiva Contemporanul » Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2019

Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2019

Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2019

Editorial
Nicolae Breban ● Ţara strămoşilor / 3
Eram, se pare, liberi. Dar ce bine ne‑ar fi prins atunci, tuturor, în mijlocul nostru, prezenţa unui înţelept care să ne înveţe că acest cuvânt, poate cel mai vehiculat în Europa luminată în ultimele secole, cel de libertate a persoanei, a grupurilor, a naţiunilor, nu se potriveşte adeseori şi în nici un fel cu ceea ce, de la greci şi latini, noi înţelegem prin individ liber

Lecturi
Marian Victor Buciu ● Gândirea înţelegerii, înţelegerea gândirii, în Frica, de Nicolae Breban / 4
Atenţie la ce înţeles viu, conjunctural, acordăm înţelesului amorţit ori inerţial, avertizează, în fel şi chip, naratorul

Polemice
Ioan‑Aurel Pop ● Din nou despre studiul istoriei / 5
Istoria a rămas una dintre puţinele discipline păstrate încă în programele şcolare, care mai cultivă cunoaşterea civilizaţiilor, a curentelor culturale, a stilurilor arhitectonice, a conflictelor şi a alternanţei dintre război şi pace, a valorilor ştiinţei, artei plastice, muzicii, literaturii. De aceea, este bine să susţinem predarea istoriei

Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Trianon. O pace plină de învăţăminte / 6
Dacă sufletul este întruchiparea trupului şi desăvârşirea lui (entelecheia, cum îi zicea Aristotel), iar Sufletul Românesc îi cuprinde pe toţi românii, atunci, chiar dacă ar rămâne unul singur rătăcit pe undeva, ar trebui să‑i simţim lipsa

Cronica literară
Ştefan Borbély ● Cromozomul Analitic / 7
Structura organizată, de tip teuton, a autoarei se simte încă de la palierul selecţiei, fiindcă majoritatea autorilor incluşi în volum apar în abordări seriale, cu mai multe cărţi, ceea ce lasă să se întrevadă, în planul subliminal al discursului, o voinţă exhaustivă de tip integrativ, monografic

Cronica literară
Constantina Raveca Buleu ● Noir de Timişoara / 8
Străbatem bulevarde şi străzi aparent liniştite, totul fiind supus însă unui perpetuu exerciţiu de ficţionalizare terifiantă, al cărui rezultat este un volum colectiv care merită să fie citit

Lecţii de demnitate
George Apostoiu ● Mircea Vulcănescu, o excepţie ameţitoare / 9
Mircea Vulcănescu face parte din elita intelectuală cu formaţie enciclopedică apărută în România ca urmare a descătuşării energiilor, tinere şi viguroase, după Marea Unire din 1918. Generaţia de sinteză, cum a numit‑o Mircea Eliade. Participarea acestei generaţii la spiritul public antebelic este remarcabilă

Antologiile Contemporanul
Emil Cioran ● Scrisoare către Viorica Maria Elena Vulcănescu / 11
Fragment: În Istorisirile Hasidice, se spune despre Baal‑Şem‑Tov: „Aşa cum sufletele erau toate în Adam, în momentul în care acesta s‑a apropiat de Copacul Cunoaşterii, sufletul lui Baal‑Şem‑Tov s‑a eliberat şi astfel n‑a mâncat deloc din fructele Copacului”.

Polemice
Magda Ursache ● Puterea cărţii / 12
Spuneam că solul natal i‑a dăruit lui Breban o incredibilă forţă, o covârşitoare, fantastică „putere de carte”: 25 de volume scrise aici, dacă n‑or fi deja mai multe

Profil
Bogdan Creţu ● Sfera semantică a religiosului / 13
Cel mai puţin s‑a scris despre textele XXX ale lui Emil Brumaru. Un critic (Mircea A. Diaconu) a reuşit chiar performanţa de a recenza Infernala comedie fără a cita nici un vers[1]. Emil Brumaru reuşeşte să scrie poezie mare şi folosind cuvintele neortodoxe ale limbii române. Nu e vorba de sfidare, după cum nu e vorba nici de un exerciţiu gratuit. Infernala comedie nu este „Originea lumii”, versiunea poetică din România comunistă a anilor 1970. De fapt, sonetele acestea sunt o încercare disperată de depăşire a unei crize, sunt un experiment care sfidează limitele pudorii, dar mai alese cele ale limbajului poetic. Se poate scrie poezie adevărată cu astfel de cuvinte? Autorul demonstrează că se poate. Când candoarea dă semne de oboseală, când nu se mai poate alimenta din rutina imaginarului obişnuit, controlat lexical, este nevoie de o experienţă poetică‑limită. Fireşte, nu toate textele din volum sunt recuperabile într‑o antologie, nu toate trec testul.

Clubul Ideea Europeană
Sos Literatura română în şcoală!
Ion Simuţ ● Introducere în subiect / 14
Nu e o crimă împotriva literaturii române şi împotriva conştiinţei naţionale? Când ne‑a cerut Moscova, pe vremea lui Stalin, o asemenea reducere sau diminuare a culturii naţionale, ca să dăm prioritate culturii sovietice, ştim că n‑a fost bine. Acum, când ne cere Bruxelles‑ul acelaşi lucru e bine? Încotro mergem aşa bezmetici? Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei se va conforma recomandărilor europene şi va trece la o şi mai drastică epurare a literaturii naţionale din manualele de gimnaziu?

Maria‑Ana Tupan ● Moştenitorii memoriei / 18
Au devenit între timp ignoranţa şi dezinteresul faţă de istorie semne distinctive de prestigiu? Poate un popor să se menţină în istorie fără opere personalizate de cultură? Invitând străinii să ne citească pe Twitter şi pe Facebook?

Mircea Platon ● Ministerul educaţiei artificiale / 18
Ministerul Educaţiei (aşa‑zis) Naţionale a avut o viziune. O halucinaţie. O nouă halucinaţie. Ca orice halucinaţie, e menită „a ne uni”. Vorba lui G.K. Chesterton: „Nebunia nu e rodul evadării, ci al cedării, al instalării într‑un mizerabil, strâmt, repetitiv cerc de idei, al dresării”. Insistenţa cu care, de mai bine de două decenii, sistemul de învăţământ românesc a fost târât prin circuitul, repetitiv şi mizer din punct de vedere intelectual, ideilor reformiste nu poate să indice decât intenţia de a ne dresa întru demenţă senilă.

Ultima manifestare a acestor intenţii malevolente a avut loc recent, când ministerul condus de Ecaterina Andronescu şi de experţii de la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei a emis un document intitulat: „Educaţia ne uneşte. Viziune asupra viitorului educaţiei în România”. „Viziunea” ministerului asupra viitorului educaţiei în România e una sinucigaşă. Practic, avem în faţă un fel de scrisoare de adio a cuiva care urmează să îşi curme zilele. Şi nu oricum, ci luând cu sine cât mai multe victime: copiii noştri. E, practic, un act de terorism cultural.

Theodor Codreanu ● Homo Europeus sau analfabetismul funcţional / 20
În vacarmul maşinilor cu megafoane care traversează străzile Huşiului, cerşind voturi pentru diverse partide în vederea alegerilor europarlamentare şi a unui referendum ad usum Delphini din apropiata zi de 26 mai 2019, citesc textul lucid şi responsabil al lui Ion Simuţ privind soarta literaturii române în gimnaziu, inclusiv soarta naţiunii, pe care ni le hărăzesc diriguitorii democraturii şi ai învăţământului românesc, în frunte cu onor Ministerul Educaţiei Naţionale, sucursală obedientă a unui pretins Institut de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE). În numerele 2 şi 3 ale străvechii reviste Familia din Oradea sunt publicate intervenţiile celor care au participat la colocviul privind prezenţa literaturii române în manualele de gimnaziu. De departe, cea mai consistentă contribuţie este a cunoscutului critic şi istoric literar Ion Simuţ.

Mircea Braga ● Un atac la adresa fibrei cultural‑spirituale a naţiunii române / 21
Cu ani în urmă, l‑am auzit pe Constantin Noica formulându‑şi temerea că abandonul cultural poate sfârşi, încă în mileniul nostru, dacă nu vor fi înghiţite şi ultimele insule spirituale, prin reinventarea alfabetului

Eveniment
România Citeşte la Cluj, Sibiu şi Braşov
Adrian Lesenciuc ● Braşovul şi conştiinţa naţională în lectura unei hărţi a incluziunii / 23
Într‑un exerciţiu de geografie culturală/ literară incluzivă, centripetă, Braşovul există pe harta acestui proiect România Citeşte şi are resursele să rămână „centrul firesc al conştiinţei româneşti” (Nicolae Iorga), deschizând calea dialogului spre temele actuale sensibile, cum este cea propusă de Fundaţia Ideea Europeană

O carte în dezbatere
Sorin lavric. Decoct de femeie editura Ideea Europeană, 2018
Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Şase tipuri de femei, şase experienţe spirituale (I) / 24
Iubirea faţă de o femeie ne dezvăluie o anumită faţă a lumii. În cartea lui Sorin Lavric – avem şase moduri în care lumea ne este dezvăluită de către şase tipuri de femei, de către şase tipuri de experienţă erotică.

Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Masculinitate versus feminitate. O apologie crescută din negare / 25
„Ceea ce năzuiesc e să prind esenţa femeii cu ajutorul abstracţiilor, vreau să‑i prind formula”. Mă tot întreb cum să închizi un pescăruş în eprubeta unei abstracţiuni şi nu găsesc răspunsul la această întrebare! Culmea e că adevărul – tratat, din timp în timp, din comoditate ori din alte pricini, ca semiadevăr – se înfăţişează simplu şi cutremurător: nu există nici un fel de formulă. Câte femei – atâtea formule. Câţi bărbaţi – atâtea formule

Dragoş Grusea ● Abcronia perihoretică / 27
În carte există însă o sugestie hegeliană de înţelegere a întrepătrunderii mistice. În capitolul despre mulier rixosa, Sorin Lavric pomeneşte o propoziţie a lui Hegel care este de fapt judecata‑nucleu a cărţii: „Pura cunoaştere de sine în absolută alteritate“. Hegel se referă la momentul în care celălalt încetează să fie o limită, modelul acestei situaţii find trinitatea

Florin Ardelean ● Pericopa şi ereticul / 28
Decoctul… este elogiul pieziş al unui cârcotaş. Simulacrul a întrecut realitatea, autorul a ridicat fiecare din cele şase fiinţe la nivelul unei expresivităţi maxime, le‑a indus un nivel de existenţă

Lecturi
Irina Ciobotaru ● Viaţa ca trudă a ordonării / 29
A recunoaşte frumuseţea e semnul unei fără de seamăn, generoase şi privilegiate înţelepciuni

Eveniment
Irina Airinei ● Puterea mărturisirii / 30
Ungaria horthystă începuse o vastă campanie de epurare etnică în care au căzut victime şi români, şi evrei. Dintre toate crimele odioase comise atunci, deportarea şi exterminarea evreilor din Transilvania de nord a fost cea mai teribilă şi s‑a petrecut în cel mai scurt timp

Profil
Adrian Dinu Rachieru ● „Ochiul hipnotic” al poetului‑critic / 31
Sub un prezent apăsător, capabil să gândească „doar tristeţea”, poetul, angoasat, vulnerabil, anesteziat, un supravieţuitor de fapt, încă atins de „marea aripă translucidă”, invocă o „cămaşă de gheaţă”

Lecturi
Valentin Cioveie ● Redescoperirea contemplaţiei / 32
Care este oare rostul poeziei creştine astăzi? Nu mai suntem în momentul de unică semnificaţie al martirajului din închisorile comuniste. Ne aflăm aruncaţi într‑un noian de obscenitate publică, mai ales noi, cei aflaţi în mijlocul societăţii secularizate

Nouă mii de semne
Mirel Taloş ● Julián Marías despre experienţa vieţii / 33
Viaţa este un mecanism, o combustie continuă, bazată pe decizii, alegeri între posibilităţi; deciziile luate, crede Julián Marías, au în vedere în mod simultan trecutul, prezentul şi o proiecţie de viitor, într‑un mecanism lipsit de liniaritate temporală

Teatru
Dana Pocea ● Coriolanus, victimă a manipulării / 34
Abia la sfârşitul reprezentaţiei, după eliberarea de efectele catharsisului, se realizează o înţelegere a logicii întregului edificiu. Căci numai în vecinătatea celuilalt se poate simţi tensiunea generată de discursul dramaturgic

Cealaltă scenă
Alexa Visarion ● Eveniment teatral naţional la Târgu Jiu / 35
Târgu Jiu, oraş cu emblemă spirituală prin Constantin Brâncuşi, naşte şi prin Teatrul „Elvira Godeanu” în fiecare dintre noi bucurie şi înălţare sufletească

Festivalul internaţional goEast de la Wiesbaden
Dana Duma ● Estul fascinat de vest / 36
Cu puţin înainte de aniversarea cu numărul 30 a căderii Zidului Berlinului, era de aşteptat ca festivalurile de film să încerce să aducă pe ecran imagini relevante din viaţa de „după” în Europa post‑comu­nistă. La Wiesbaden, în Germania, goEast, Festivalul filmului central şi est‑european, a luat‑o puţin înaintea altora şi a dedicat ediţia sa cu numărul 19 acestei aniversări. Organizatorii nu au oferit doar o „vitrină” pentru cinematograful din ţările acestui spaţiu, ci şi un mediu favorabil reflecţiei. Nu întâmplător sălile s‑au umplut la proiecţiile, urmate de discuţii, ale principalului omagiat, cineastul polonez Krzysztof Zanussi. Respectatul reprezentant al celebrului „cinema al neliniştii morale”, care, în anii 70‑80, devoala constrângerile şi abuzurile regimului comunist, a sedus audienţa cu nuanţatele sale opinii despre direcţiile lumii de azi.În anul 2000, Zanussi îmi vorbea, într‑un interviu, despre diminuarea influenţei pe care cineaştii atât de adoraţi înainte o constată după căderea comunismului: „Nu mai avem chiar atât de mulţi fani, dar tinerii au în continuare nevoie de un guru. Eu am şi acum întâlniri cu ei, dar simt că ecoul dialogului nostru nu mai este acela de atunci. Multe s‑au schimbat în societatea poloneză, mai ales că trăim acum o perioadă în care elitele imită masele, cum bine observa un filosof francez, şi nu invers, cum ar fi normal. Eu însumi încerc să mă adaptez situaţiei şi, pentru a promova filmele pe care le regizez sau le produc, particip la talk-show‑uri, deşi nu‑mi place s‑o fac, sau dau interviuri unor reviste ilustrate care abordează cu precădere subiecte mondene” (v. „Cinema 2000”, Editura Victor, 2000, p. 344).

Corespondenţă din Austria
Hans Dama ● Două secole de teatru liric la Timişoara / 36
Dintr-o scrisoare de la Berlin a savantului german Bretschneider reiese că în 1777 la Timişoara funcţionase un teatru permanent şi în stagiunea 1777/78 au fost prezentate 96 de spectacole

Corespondenţă din China – Romane pe‑un picior
Constantin Lupeanu ● Ai carte (şi ce dacă?), n‑ai parte! / 37
Îmi amintesc cum, la finalul evaluării mele în Parlament drept Directorul Institutului Cultural Român de la Beijing, China, la Comisiile reunite de cultură, Doamna, acum Primar General al Capitalei, poet distins, m‑a întrebat, cu căldură în glas, dându‑mi de înţeles că am fost înţeles: Ei, bine, care va fi prima Dvs. acţiune culturală în China? Cartea, i‑am răspuns. Voi sprijini traducerea în limba chineză şi editarea a cât mai multe cărţi româneşti. Eu m‑am ţinut de cuvânt. În toamnă, când voi fi înapoi în Bucureşti, voi avea ocazia să întreb simplu: în câte ţări ale lumii s‑au publicat, în numai patru ani, fără suport financiar, două ori trei duzini de cărţi româneşti reprezentative?

Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Eurovisionul ca lecţie de patriotism / 38
Luna trecută, Eurovision, cel mai important concurs muzical al Planetei, s‑a desfăşurat la Tel Aviv, sub soarele Mediteranei. Israelul, ţara gazdă, a vrut să se prezinte la mare înălţime şi a reuşit. Spectacolul a fost unul grandios, a decurs fără nici un incident, cu toate că probleme au fost destule. Spectatorii, alături de cei peste 200 de milioane de telespectatori, au trăit clipe de neuitat în compania celor patru prezentatori israelieni.
Cheltuielile n‑au fost deloc mici. Începând cu Societatea publică de radiodifuziune (Kan), municipalitatea Tel Aviv, Ministerul Turismului, cu toţii au contribuit cu câteva milioane bune de şekeli la reuşita israeliană, pentru că organizarea unui astfel de concurs este o problemă naţională din multe puncte de vedere. N‑au lipsit nici gesturile de patriotism; un evreu miliardar a scos din buzunarul propriu peste un milion de dolari pentru ca diva Madonna să interpreteze două melodii pe scena telaviviană.

Bref
18 evenimente organizate de Institutul Cultural Român la Salonul de carte de la Torino, ediţia 2019 / 38
România a participat, pentru al unsprezecelea an consecutiv, cu un stand naţional organizat de Institutul Cultural Român, la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, cea mai importantă manifestare de profil din Italia, desfăşurată anul acesta în perioada 9‑13 mai. Tema ediţiei cu numărul 32 a Salonului este Il gioco del mondo (Jocul lumii), iar conceptul standului României, cu o suprafaţă de 120 mp şi o grafică ce a evocat apartenenţa culturii noastre la cultura europeană, precum şi contextul în care România deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, este Romania: La cultura romena – cultura europea / România: cultura română – cultura europeană.
Programul românesc de la această ediţie a reunit deopotrivă autori clasici şi contemporani, incluzând atât dezbateri în jurul unor volume de Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, George Călinescu sau Gherasim Luca, precum şi lansări ale unor ediţii în limba italiană semnate de Mircea Cărtărescu, Andrei Oişteanu, Aura Christi, Eugen Uricaru, Geo Vasile, Nicolae Dabija, Igor Bergler, Ion Pop, Valeriu Nicolae şi Elena Liliana Popescu. Nu vor lipsi nici cărţile despre cultura română scrise de autori italieni, precum Mario Casella, Antonio di Gennaro şi P. Giustiniani sau Vicenzo Fiore.

Corespondenţă din Suedia
Arina Stoenescu ● Din poveste mult mai este… biblioteca romilor pentru copii / 39
Povestea pe care o depănam în numărul trecut continuă aici (dar şi în realitate). Chiar şi în ziua de astăzi se mai întâmplă să se piardă corespondenţa pe drum, fie ea şi digitală. Prima parte a relatării era însoţită de trei imagini din primii trei ani de activitate ai Bibliotecii romilor pentru copii, BRPC, 2016, 2017, 2018. Ne erau alături personalităţile de la inaugurare dar şi apreciata ilustratoare Veronica Neacşu, autoarea imaginii siglei proiectului Harap Alb, din care BRPC este o parte activă, împreună cu artistul Alexandru Ciubotariu, care a realizat sigla BRPC inspirată de o fereastră a acestei biblioteci. Şi o mulţime de copii din comunitatea Giuleşti, care cresc văzând cu ochii hrăniţi şi de carte şi vise.

Notă:
[1]  Mircea A. Diaconu, Paradisul senzual, în România literară, nr. 25/ 2006.

Vă dorim lectură plăcută!

 

 

Puteți comanda un abonament sau revista
în format tipărit pe librăria Contemporanul (Click aici)

Ediția Digitală Contemporanul

Abonamentele și numerele în format digital sunt disponibile prin Paydemic.com

Logo-romania-citeste-ro

Arhiva revistei Contemporanul

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite!

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com

Salvează

Salvează

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now