Actualități - Comunicate

Strania poveste a unui pian

Lansarea online a celui de‑al treilea roman al scriitorului Mirel Taloş, Strania poveste a unui pian, publicat de Editura Rao, a avut loc recent la Librăria Cărtureşti Verona, în prezenţa autorului Mirel Taloş, a criticului literar Daniel Cristea‑Enache şi a poetei Aura Christi. Transmis online, evenimentul a cuprins o dezbatere atât asupra volumului Strania poveste a unui pian, publicat la Editura Rao, cât şi o scurtă analiză asupra vieţii literare din prezent, dar şi din perioada interbelică.

„Mirel Taloş este unul dintre romancierii de forţă, unul dintre romancierii atipici ai generaţiei noastre, care a scris şi a publicat la Editura RAO în ultimii trei ani şi jumătate trei romane, fiecare axat pe un subiect major. (…) Cartea lansată astăzi, Strania poveste a unui pian, este densă, bine construită, extreme de vie şi vorbeşte despre lumea muzicii, având ca personaj principal un pian, un pian magic la care a cântat Liszt în 1846, la Bucureşti”, a spus poeta Aura Christi, redactor‑şef al revistei Contemporanul. Ideea europeană. Criticul literar Daniel Cristea‑Enache, cel care a semnat prefaţa romanului Strania poveste a unui pian, s‑a arătat bucuros că cei trei, Aura Christi, Mirel Taloş şi el, s‑au regăsit la Cărtureşti în aceeaşi formulă ca la Târgul de Carte de la Beijing, ediţia 2019, în cadrul căreia România a fost ţară invitată de onoare: „În ciuda pandemiei, iată că rezistăm prin cultură!”. Redactor‑şef adjunct al revistei România literară, Cristea‑Enache a mai spus că Mirel Taloş se bucură atât de aprecierea lumii literare, prefaţa unuia dintre romanele sale, Undeva în Transilvania, purtând semnătura reputatului scriitor şi academician Nicolae Breban „ca un blazon de nobleţe”, cât şi de cea a publicului. „Scriitura lui Mirel Taloş se adresează unui public cultivat, unui cititor cu orizont cultural, care ştie cine este Liszt, care a fost la Operă, la Ateneu, aşa cum se întâmplau lucrurile în perioada interbelică. (…) În generaţiile formate după 1989 nu găsim scriitori ca Mirel Taloş nici ca nivel, nici ca formulă, scriitură, tipologie, personaje. Pot spune că autorul a câştigat pariul cu critica şi cu proza”, a conchis criticul literar Daniel Cristea‑Enache.

În final, Mirel Taloş a ţinut să precizeze că schimbarea registrului scriiturii în cele trei romane, discontinuitatea unui stil propriu, îi par defecte pe care şi le asumă. Totuşi, a făcut observaţia că primul lui roman, Colecţionarul de nuduri, şi cel de‑al treilea, Strania povestea aunui pian, sunt cărţi care intră în lumea artelor: „În Strania poveste a unui pian, lucrurile sunt duse la o extremă: doar estetica, doar arta contează, viaţa nu mai are nicio relevanţă. Toate personajele acestei cărţi sunt mutate complet în lumea artei şi tot ce fac ele are legătură strict cu arta. Cei doi pianişti sunt obsedaţi de artă, de carierele lor, obsedaţi de istoria muzicii, de locul lor în panorama muzicală, iar această obsesie îi face să se confrunte”, a explicat Mirel Taloş.

Editura RAO

Mirel Taloş

Total 1 Votes
0

Mirel Taloș

Mirel Taloș s-a născut în 1973. A absolvit Liceul de matematică-fizică din Zalău în 1992. Studii de filologie hispanică și română la Universitatea București (1992-1996), încheiate cu o teză de licență despre romanul politic al lui Mario Vargas Llosa. În 1999 a absolvit și Facultatea de Științe Politice a SNSPA, cu lucrarea „Partidele politice în România postcomunistă. O analiză a partitocrației”. Din 2007 până în 2016 a fost deputat, membru al Comisiei de cultură, arte și mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, raportor al comisiei pentru mass-media. A elaborat și susținut inițiative legislative în domeniul artelor și al mass-media. A publicat Partidele politice în tranziție (Editura Libripress, 2002) și Îndrumar în liberalismul politic (Editura Curtea Veche, 2004, cuvânt-înainte de Constantin Bălăceanu-Stolnici). A fost senior editor al publicației Cadran politic (2005-2008) și senior editor al publicației Perspective politice (2004-2007). A fost reprezentant al prim-ministrului în comisia bursei speciale Guvernul României (2005-2007). Este membru al Consiliului de conducere al Institutului de Studii Liberale, pentru care este și lector. Face parte din conducerea Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film (UARF), secțiunea „scenariu de film”.

A debutat în literatură cu trei proze scurte în revista Conta în 2012 (Uniformele blestemate, Vin tractoarele, Jido Szappan). A mai publicat proză scurtă în revistele România Literară, Contemporanul, Caiete Silvane, Convorbiri Literare şi Literatorul. A publicat romanele Colecționarul de nuduri (Editura RAO, 2018, prefață de Mircea Platon, Premiul pentru volum de debut al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru volum de debut al Revistei Convorbiri Literare, Premiul pentru volum de debut al Revistei Contemporanul) și Undeva în Transilvania (Editura RAO, 2019, prefață de Nicolae Breban). A publicat scenariile de film Casa de pe fundul lacului (în volumul colectiv Utopia, Editura Eubeea, 2018) şi Forţa inocenţei (în volumul colectiv de scenarii de film Cartea cu scenarii, Editura Universitară, 2019). Este titular de rubrică la Revista Contemporanul.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button