Actualități - Comunicate

România şi civilizaţia românească în Israel

„Anul cărţii în Limba Română în Israel”

 

Fundaţia Culturală Ideea Europeană, în parteneriat cu Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limba Română (ASILR) – sub egida Academiei Române – a organizat o serie de evenimente cu genericul „România şi civilizaţia românească în Israel” între 19 şi 25 octombrie 2022 în Ţara Sfântă. În anul 2022, declarat de ASILR „Anul cărţii în Limba Română în Israel”, acest proiect de anvergură, cu o hartă bogată de evenimente (Tel Aviv, Ierusalim şi Haifa), îşi propune să promoveze civilizaţia românească în Israel şi să întărească legăturile comunităţii din diaspora cu România. Poate că împrejurările socio‑culturale nu ne sunt neapărat favorabile, însă tocmai această situaţie ne obligă să ne îndreptăm atenţia spre civilizaţia românească şi spre raporturile acesteia cu lumea în acest an aniversar, în care sărbătorim Centenarul Încoronării reginei Maria şi a regelui Ferdinand I Întregitorul (1922‑2022) – ceremonie prin care acum un veac se desăvârşea Marea Unire de la 1918.

 

Valorile identitare

 

Printre personalităţile‑pivot, care ne‑au fost alături în acest demers, se află Jean‑Jacques Askenasy, membru de onoare al Academiei Române, poetul şi traducătorul Menachem Falek, scriitoarea israeliană Vigda Erna Kretzer, jurnalistul Dragoş Nelersa, preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limba Română din Israel, rabbi av. Josef A. Wasserman, părintele arhimandrit Teofil Atănăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Ada Shaulov‑Enghelberg, Haim Rotter ş.a. (Israel), Ştefan Borbély, Dana Oprica, Constantina Raveca Buleu, Aura Christi ş.a. (România). Una dintre surprize ne‑a făcut‑o domnul Israel Kelerman, viceprimarul Ierusalimului, care, deşi e în toi campania electorală, s‑a smuls, la propriu, de la o şedinţă, pentru a se ţine de cuvânt şi a fi împreună cu noi. Câteva instantanee fotografice făcute cu echipa noastră de proiect vorbesc cu asupra de măsură despre multe… după ce Aura Christi a vorbit cu rabinul Josef A. Wasserman despre Legea Iubirii. Au fost prezentate, fiind puse în dezbatere, o serie de cărţi apărute recent la Editura Ideea Europeană, între care menţionăm: Luiza Barcan, Răsărit · Ανατολή; Constantina Raveca Buleu, Splendor singularis; Maria Zambrano, Filosofie şi poezie; Ştefan Borbély, Modus operandi; acad. Ioan‑Aurel Pop, Istoria României moderne; Florin Zamfirescu, Actorie sau magie; Adrian Dinu Rachieru, Voci din exil; acad. Nicolae Breban, Bunavestire; Eugen Uricaru, Viaţa unui fluture; Mircea Platon, Treptele umbrei; Alexa Visarion, Cealaltă scenă; Theodor Codreanu, Europa în care putem crede; Mircea Braga, Ultima frontieră; acad. Răzvan Theodorescu, Cele două Europe, Aura Christi, Psalmi, Veşnica întoarcere ş.a.

Amfitrioni: Dragoş Nelersa şi Aura Christi

Protagonişti: Jean‑Jacques Askenasy, membru de onoare al Academiei Române, poetul şi traducătorul Menachem Falek, rabbi Josef A. Wasserman, părintele arhimandrit Teofil Atănăsoaie, reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Ştefan Borbély, Dana Oprica, Constantina Raveca Buleu. Lectură publică de poezie: Psalmi de Aura Christi. Pretutindeni am fost însoţiţi de doamna lector prof. dr. Carmen Dimitriu, care predă limba şi literatura română la cea mai mare instituţie de învăţământ superior din Israel – Universitatea din Tel Aviv, ale cărei cursuri sunt urmate de circa 30 000 de studenţi.

Seria de evenimente (conferinţe, lansări şi expoziţie de carte, lectură publică, Gala Premiilor „Contemporanul” şi Fundaţia Culturală Ideea Europeană ş.a.) a avut loc între 19 şi 25 octombrie 2022, la Casa Scriitorilor Israeliţi, la Primăria din Ierusalim, la Biserica Ortodoxă Română din Ierusalim – Reprezentanţa Patriarhiei Române la Sfintele Locuri şi la Biblioteca de carte românească de la Haifa. Fundaţia Culturală Ideea Europeană a făcut o donaţie de carte Bibliotecii de Carte Românească de la Haifa şi Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limba Română din Tel Aviv.

 

Un perpetuu dialog identitar româno‑israelian

 

Invitaţi de marcă au vorbit despre aspecte vitale ale promovării României şi a civilizaţiei româneşti în Israel. Dr. Constantina Raveca Buleu, cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj‑Napoca (Academia Română) s‑a referit la dialogul Jean‑Jacques Askenasy – Sorin Antohi. Valenţe identitare şi culturale. Dialogurile lui Sorin Antohi cu Jean‑Jacques Askenasy, reunite într‑un volum apărut în 2021 la Editura Polirom sub titlul Oameni şi patrii. Istoriile şi geografiile identităţii, ilustrează modul în care „se articulează identitarul prin raportare la Celălalt, prin asimilarea fiecărei experienţe şi prin decantarea culturală bidirecţională (română şi israeliană), cartea integrând nu numai autobiografia picarescă a lui Jean‑Jacques Askenasy pe pământ românesc, continuată de un interes avid pentru cultura română, ci şi evoluţia acestuia după plecarea în Israel. Neurolog de reputaţie internaţională, născut la Sofia în data 13 noiembrie 1929, cu o copilărie petrecută în Franţa (până la nouă ani) şi stabilit ulterior în România, cu studii la Craiova, Bucureşti, Timişoara, Cluj, Paris şi New York, plecat în Israel încă din 1972, Jean‑Jacques Askenasy este membru de onoare al Academiei Române”. Cultivat de două spirite afine, dialogul prezentat de scriitoarea română revelează o prietenie profundă, ancorată în comuniune sufletească şi comunicare intelectuală, formulată dincolo de orice posibilă tensiune şi indiferentă la frecvenţa întâlnirilor: „Atent consemnate în paginile cărţii, aceste întâlniri se coagulează în jurul identităţii, receptate în termenii perspectivei relaţionale şi ai detabuizării alterităţii, ceea ce înseamnă un perpetuu dialog româno‑israelian. De altfel, mefient faţă de orice etichetare etnică şi în deplin acord cu interlocutorul său, în opinia căruia «toţi oamenii au identităţi fluide, multiple, comunicante, în evoluţie, interactive, plastice, mereu în stare de flux, curgătoare», Jean‑Jacques Askenasy precizează: «Despre complicatul proces al identităţii mele, cu multiplele sale faţete – neuropsihologice, etnice, antropologice, sociale, filosofice şi religioase –, aş putea scrie o enciclopedie»”. Dialogurile despre care a vorbit Constantina Raveca Buleu reprezintă o impresionantă ilustrare a acestei realităţi umane şi intelectuale, precum şi un imbold pentru promovarea indentităţii româneşti şi ebraice, ca identităţi fluide, care convieţuiesc şi conlucrează.

Prof. univ. dr. em. Ştefan Borbély, Universitatea „Babeş‑Bolyai” Cluj‑Napoca, Facultatea de Litere, a făcut o evocare a Margaretei Sterian, despre care profesorul emerit susţine, că ei, „Margaretei Sterian (n. Weinberg), generaţia mea îi datorează câteva cărţi de formare excepţionale (Aud cântând America, 1973, 2005; Mâhnirea e mai grea decât marea, lirică irlandeză, 1974; Eternă bucurie‑i frumuseţea, lirică britanică, 1977 etc.) şi‑n principal întreţinerea unei atitudini de cosmopolitism elevat în anii ‘60‑’70, când puterea politică era departe de a încuraja asemenea deschideri. Nu‑i întâmplător, aşadar, că una dintre reeditările recente ale cărţilor autoarei e însoţită de un text semnat de Mircea Cărtărescu, în care se sugerează, printre altele, că fără discreta, dar foarte eficienta influenţă catalitică a traducerilor Margaretei Sterian, poezia generaţiei ‘80 s‑ar fi scris altfel. În facultate fiind (1972‑1976), m‑am documentat asupra Margaretei Sterian după ce am procurat Aud cântând America şi aşa am descoperit, cu recunoştinţă, atât opera picturală şi grafică a artistei, cât şi antologiile mai vechi (Poezia poloneză contemporană, în 1935, sau cea dedicată poeziei americane moderne în 1947). Inevitabil, paşii m‑au purtat înspre scrierile de beletristică şi, preponderent, înspre prozele cu caracter biografic (Castelul de apă, 1972; Oblic peste lume, 1979). Medalionul dedicat M. Sterian în Scriitori români de azi, de Acad. Eugen Simion, evocarea foarte caldă a lui Iordan Chimet (Indian Woman) din Cartea prietenilor mei (2006) şi Suplimentul special al Realităţii evreieşti din ianuarie 2008 constituie fundamentul bibliografic principal al prezentării profilului literar inconfundabil al Margaretei Sterian, înscrisă în perspectiva unei tipologii umane cu totul speciale, foarte greu de găsit astăzi. N‑am ocolit, desigur, arealul exegetic dedicat poetei şi prozatoarei M. Sterian şi contribuţia ei la promovarea culturii şi civilizaţiei româneşti”.

 

Artele şi diplomaţia culturală

 

Scriitoarea Dana Oprica a vorbit despre Marcel Iancu şi Contimporanul, Ion Pribeagu şi Zaraza: „Cel care îşi lasă bine amprenta în Bucu­reştiul interbelic este pluridisciplinarul Marcel Iancu (1895 Bucureşti – 1984 Ein Hod), pictor, arhi­tect, eseist şi publicist, dacă ne referim la iniţiativa fon­dării influentei reviste de avangardă Contimporanul, pe urmele consacratei deja Contemporanul, împreună cu Ion Vinea, în 1923. Viaţa artistului poate fi împărţită în două capitole: 46 de ani în Europa şi 43 de ani în Israel, iar lucrările lui sunt colorate de simbo­luri româneşti şi iudaice. În nordul ţării, în cel mai fru­mos colţ din Israel, Ein Hod, înfiinţează colonia artiştilor în 1953. Tot în nordul ţării, la Baia Mare, Simon Hollosy, Karoly Feren­czy, Istvan Reti înfiinţau, în 1896, Colonia de la Baia Mare, într‑o zonă în care natura îşi arăta toate nuanţele de verde. Mulţi dintre pictorii Şco­lii de la Baia Mare erau evrei din Sighetu Marma­ţiei, recunoscuţi internaţional. Ideile au circulat şi circulă întotdeauna şi ceea ce e de remarcat e entuziasmul şi ruperea monotoniei pe care o recomandau şi cei de la Baia Mare, dar şi Marcel Iancu, întru‑un stil unic: «Ne proclamăm în stare de revoluţie permanentă faţă de tot ceea ce devine procedeu, sistem, reţetă şi gargară în artă indife­rent de ordinea lor cronologică: de la realismul osi­ficat până la suprarealismul în putrefacţie, totul se poate închide sub acelaşi epitaf al neputinţei şi istovirii» scria Mar­cel Iancu în numărul 100 al revistei Contimporanul.

Poetul cu două patrii şi el, binecunoscut atât în România, cât şi în Israel, este Ion Pribeagu. Plin de umor, ca majoritatea evreilor, Ion Pribeagu (1887 Suliţa, Botoşani – 1971 Tel Aviv) sau Isac Lazarovici se joacă, în stilu‑i caracteristic, cu propriul prenume, Isac, ajungând de la Saky Disperatu‑Buzatu până la Ion Vraişte, Vasile Ispravă, Vasile Găină. Nouă, românior, poetul ne lasă versurile tangoului Zaraza, iar israelienilor, poezii româneşti. Umorul e acelaşi oriunde ne‑am afla”.

Aura Christi a vorbit despre valorile de vârf naţionale româneşti, promovate de Academia Română şi despre accentul pus de acest prestigios for pe conservarea, păstrarea şi promovarea identităţii româneşti în ţară şi în lume. În acest context, au fost prezentate câteva cărţi‑eveniment: romanul Bunavestire – capodopera prin care s‑a revoluţionat proza românească de după cel De‑al Doilea Război Mondial – semnată de Nicolae Breban, apărută în ediţie definitivă la Editura Ideea Europeană şi tradusă în mai multe limbi europene, inclusiv în franceză, la prestigioasa Editură Flammarion; volumul de excepţie semnat de marele istoric Ioan‑Aurel Pop, Istoria României moderne, şi publicat relativ recent şi în versiune chineză; „o carte a cărţilor” a marelui erudit Răzvan Theodorescu, Cele două Europe, care urmează să apară şi în versiune chineză; cartea‑eveniment a Luizei Barcan – Răsărit – unde un loc important îi revine identităţii culturale, lingvistice şi religioase din România şi Israel.

Gala Premiilor Contemporanul şi Fundaţia Culturală Ideea Europeană a omagiat – prin decernarea premiilor Contemporanul şi ale Fundaţiei Culturale Ideea Europeană – personalităţi de seamă, care au contribuit substanţial la promovarea identităţii româneşti: Jean‑Jacques Askenasy, membru de onoare al Academiei Române, Menachem Falek, Dragoş Nelersa (Israel), Ştefan Borbély, Constantina Raveca Buleu, Ada Shaulov‑Enghelberg, Haim Rotter, Luiza Barcan – ambasadori extreme de vii ai culturii române în Ţara Sfântă.

Luizei Barcan i se va înmâna Premiul de Excelenţă în cultură la Bucureşti, deoarece cu câteva zile înainte de plecare în turneul israelit s‑a îmbolnăvit.

Aura Christi a vorbit despre Fundaţia Culturală Ideea Europeană şi programul acestei instituţii europene, rolul şi locul unui poet în ziua de azi în societate, felul în care poezia poate salva, astăzi, lumea. Despre arte ca instrument al diplomaţiei culturale ş.a. Artele se reunesc sub cupola diplomaţiei culturale – ca mod de promovare a civilizaţiei româneşti în Ţara Canaan, poezia fiind corolarul artelor. Poeta a susţinut o lectură publică din psalmii incluşi în volumele: Psalmi, Orbita zeului, Grădini austere, Geniul inimii.

Proiect sprijinit financiar de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
Partener de proiect: Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limba Română – ASILR
Parteneri media: Muzeul Naţional al Literaturii Române, APLER/ Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România, revista Contemporanul. Ideea Europeană, agentiadecarte.ro, Asociaţia Scriitorilor Israelieţi de Limba Română – ASILR, Gazeta Românească, Editura Familia ş.a.

Total 1 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button