Din ultimul număr:
Contemporanul » Actualități - Comunicate » Limba elenă şi patrimoniul mondial

Limba elenă şi patrimoniul mondial

„Nu trebuie să uităm că trebuie să învăţăm şi câte o limbă străină, dintr‑un motiv simplu…, pentru că o limbă străină, oricare ar fi aceasta, vorbeşte de frici, de nelinişti, de speranţe şi iubiri, aşa cum le cunoaştem şi în greacă.”
Helene Ahrweiler, născută Glykatzi

 

„Privilegiul de a spune cerului cer şi mării mare cum le spuneau Homer şi Platon acum două mii şi jumătate de ani”

 

Limba, una dintre cele mai importante realizări umane, modelează caracteristicile naţionale, identitatea spirituală şi culturală, conştiinţa şi memoria istorică şi naţională ale unui popor. Limba greacă este vorbită astăzi de aproximativ 13‑14 milioane de oameni, adică de populaţia Greciei, ciprioţii greci, diaspora greacă şi de filoeleni. Deşi ea nu poate concura cu alte limbi mai mult răspândite, este de neconceput să ne gândim la cultura occidentală fără existenţa acesteia. Limba greacă este o esenţă atemporală a culturii europene, deoarece în greacă sunt exprimate toate ideile de bază ale culturii contemporane. Deşi are o istorie mai mare de patruzeci de secole, ea nu poate fi nicidecum considerată o limbă moartă, pentru că este vorbită şi astăzi şi pentru că nu există limbi de origine greacă. În timp ce latina a dat franceza, italiana, portugheza, spaniola şi româna, limba greacă are numai dialecte locale, însă nu limbi cu origini greceşti. În acelaşi timp, greaca nu este doar o singură limbă, este o serie de limbi, este vie, este greaca Antichităţii, a poeziei, a prozei, limba din Attica şi oricare altă greacă vorbită până în prezent. Având limba şi gândirea greacă drept vehicul, sentimentul religios a urmat un curs constant: Zeii Olimpului, Vechiul Testament cu traducerea Septuagintei şi Noul Testament. Apariţia creştinismului în prim-plan istoric, având ca vehicol limba greacă, s‑a propagat şi impregnat de gândirea şi educaţia greacă în înţelegerea lui Dumnezeu, a lumii, a omului, a legii, a naţiunii. Imprevizibilul şi inefabilul lui Platon şi ale lui Aristotel au luat un sens metafizic în creştinism şi a devenit Revelaţia Divină. Într‑un celebru discurs, adresat comunităţii greceşti din Suedia, în noiembrie 1979, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură Odysseas Elytis susţinea că „ar trebui să fiţi mândri, noi toţi ar trebui să fim mândri, noi şi copiii noştri, de limba noastră. Suntem singurii în toată Europa care avem privilegiul de a spune cerului cer şi mării mare cum le spuneau Homer şi Platon acum două mii şi jumătate de ani. Nu este puţin acest lucru. Limba nu este doar un mijloc de comunicare. Poartă sufletul poporului nostru şi toată istoria şi toată nobleţea lui…”

Ceea ce numim, de obicei, bogăţia limbii elene este legat de cultivarea ei îndelungată şi neîntreruptă, dar şi de rata ridicată de creare şi conexiune a cuvintelor care sporesc coerenţa, transparenţa şi capacitatea expresivă. Limba elenă este, de fapt, o comoară a patrimoniului cultural imaterial mondial şi nu mai aparţine doar grecilor, ci întregii omeniri. Limba greacă, biruind timpul, evoluează în prezent şi are drept obiectiv viitorul, având capacitatea de a se transforma în funcţie de particularităţile oricăror nevoi şi de a oferi neologisme acolo unde semnificantul şi semnificatul se întâlnesc în acelaşi cuvânt.

Cultura pe care grecii au adus‑o în bagajele lor şi pe care au răspândit‑o a influenţat timp de secole viaţa culturală, socială, economică şi politică din teritoriile româneşti. Timp de câteva secole, limba greacă a fost folosită aproape exclusiv în viaţa intelectuală a ţărilor române, devenite acel Byzance après Byzance al lui Nicolae Iorga. Cunoscută drept limba filosofiei şi a literaturii clasice, limba greacă a fost obligatorie în şcolile româneşti până în perioada interbelică.

 

Neogreaca în şcolile româneşti

 

În epoca contemporană, în cadrul generos al dezvoltării relaţiilor bilaterale dintre România şi Grecia, Uniunea Elenă din România a iniţiat o serie de proiecte menite să promoveze limba, cultura şi tradiţiile elene. Pornind din 1990, când diaspora greacă din România s‑a unit sub umbrela Uniunii Elene, învăţământul în limba elenă a fost asigurat cu dascăli care învăţaseră în familie limba greacă şi care, în mod voluntar, cu mijloace minime şi cu mult efort, au adunat în jurul lor primii elevi. Aceste lecţii continuă şi astăzi, cu profesori locali, dar şi cu cei trimişi de Ministerul Educaţiei Elen şi se adresează nu doar copiilor cu origini elene, ci şi filoelenilor de orice vârstă. În anul 2002 Uniunea Elenă din România a organizat prima Olimpiadă de limba neogreacă, desfăşurată între copiii din comunităţile elene teritoriale şi continuată an de an. La iniţiativa şi cu implicarea directă a conducerii Uniunii Elene, începând cu anul 2009, olimpiadele de limba neogreacă se organizează în parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării din România, iar elevilor din această ţară li se acordă posibilitatea de a învăţa limba greacă maternă sau modernă, cu notă în catalog. Aşa cum spune un colaborator apropiat al Preşedintelui uniunii şi Secretarul General al acesteia, doamna Olimpia Bandea, „Podiumul Olimpic Naţional a devenit insuficient pentru aspiraţiile unui mare investitor în cultură. Dorinţa obsesivă a profesorului universitar Dragoş-Gabriel Zisopol ca elevii să fie foarte bine pregătiţi, să fie cei mai buni, s‑a materializat în septembrie 2014 când, la iniţiativa acestuia şi graţie parteneriatului dintre Uniunea Elenă şi Ministerul Educaţei şi Cercetării, în România se desfăşoară prima Olimpiadă Internaţională a Elenismului” pentru copiii de până la 18 ani, unica de acest gen în lume. La ea participă nu doar copii de origine greacă, ci şi filoeleni din diverse ţări, al căror număr este într‑o permanentă creştere. Această iniţiativă de promovare a limbii elene se împleteşte armonios cu altă iniţiativă a Preşedintelui, Seminarul pentru Perfecţionarea Cadrelor Didactice, pentru că un învăţământ de performanţă presupune şi dascăli bine pregătiţi. Iniţiat de Uniunea Elenă, acest seminar se desfăşoară în parteneriat cu Universitatea Democritous din Grecia şi se adresează cadrelor didactice care predau limba greacă în comunităţile teritoriale ale Uniunii Elene din România, profesori formaţi în Universitatea din Bucureşti sau în Universitatea din Iaşi, la care se adaugă şi cadrele didactice din Grecia, remunerate de statul grec. Ca urmare a protocolului de colaborare semnat cu câţiva ani în urmă, lectorii sunt asiguraţi de instituţia de învăţământ superior în regim de gratuitate. Proiectul se derulează anual, în două sesiuni, una în Grecia şi una în România.

Visul multor generaţii de greci – vis îndrăzneţ, binemeritat – ca limba greacă să aibă o zi specială, destinată ei, a devenit realitate în 2017, atunci când în Grecia, în Monitorul Oficial din 24 aprilie 2017, ziua de 9 februarie a fost declarată Ziua Mondială a Limbii Elene. În România, la iniţiativa deputatului Uniunii Elene din România, a fost adoptată Legea nr. 204/2018, cu privire la instituirea Zilei Limbii Elene. Conform acestei legi, pentru celebrarea Zilei Limbii Elene, în zonele în care trăiesc membrii comunităţii greceşti sunt organizate anual manifestări culturale filoelene dedicate acestei zile, care pot fi susţinute material şi financiar de organismele publice centrale şi locale, precum şi de organizaţiile neguvernamentale. De asemenea, Compania Română de Radio şi Compania Română de Televiziune includ în programele lor emisiuni sau fragmente din aceste evenimente.

 

O sărbătoare maraton

 

Iniţiativa legislativă a aparţinut domnului profesor Dr. Dragoş-Gabriel Zisopol, preşedinte şi membru al Parlamentului din partea Uniunii Elene din România, care a reamintit, în raportul de argumentare publicat pe site‑ul www.cdep.ro, că 9 februarie marchează ziua de pomenire a poetului naţional grec Dionysios Solomos. Proiectul de lege a fost aprobat de Senat la 29 mai 2018 şi de Camera Reprezentanţilor la 27 iunie 2018, în timp ce legea nr. 204/ 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial din 25 iulie 2018.

Într‑o sărbătoare maraton, care a durat peste 5 ore, cea de a treia ediţie de Celebrare a Zilei Limbii Elene a avut loc pe 8 februarie 2021, sub forma unui eveniment online strălucit. Pe parcursul acesteia au adus un omagiu nemuritoarei limbi elene ambasadori, înalţi funcţionari ai administraţiei statului român şi grec, academicieni, deputaţi, profesori universitari din România şi Grecia, politicieni, primari, personalităţi din mediul de afaceri elen, reprezentanţi ai posturilor de radio şi televiziune din Grecia şi Austria, scriitori, poeţi, cadre didactice din întreaga Europă, olimpici, preşedinţi ai Asociaţiilor românilor din Republica Elenă, ai Asociaţilor de promovare a limbii elene din Grecia, membrii comunităţilor din cadrul Uniunii Elene din România şi numeroşi alţi invitaţi. Toate saluturile transmise vor apărea sub forma unei broşuri bilingve.

■ Traducător, publicist şi eseist

Angela Bratsou

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest