La Biblioteca Sfântului Sinod din Bucureşti s‑a desfăşurat prima conferinţă internaţională a proiectului TYPARABIC găzduit de Institutul de Studii Sud‑Est Europene al Academiei Române şi condus de dr. Ioana Feodorov, cercetător ştiinţific grad I la ISSEE. Acest proiect a primit din partea European Research Council (ERC) primul (şi singurul până acum) Advanced Grant la secţiunea Ştiinţe Sociale şi Umaniste, pentru perioada 2021‑2026. Proiectul se află în al doilea an de desfăşurare şi este pus în operă de o echipă de 16 cercetători din România şi alte state din Uniunea Europeană (Belgia, Franţa, Bulgaria) şi din afara Uniunii Europene (Turcia, Ucraina, Liban). Lucrările au fost deschise de organizatori şi gazde: dr. Ioana Feodorov, arhim. Policarp Chiţulescu, directorul Bibliotecii Sfântului Sinod, dr. Daniel Cain, directorul ISSEE, şi dr. Andrei Timotin, PL Sign al proiectului. Au participat la sesiunile de comunicări ES dna Rana al‑Mokaddem, Ambasadoare a Republicii Libaneze la Bucureşti, şi ES dl Cătălin Mardare, Ambasador al României la Beirut.
Tema generală a conferinţei TYPARABIC a fost: „For and against. Attitudes towards Printing in the Ottoman Capital in the 16th–18th Centuries” („Pentru şi împotrivă. Atitudini faţă de tipar în capitala otomană în secolele XVI‑XVIII”). La reuniunea academică au contribuit cu lucrări zece membri ai echipei proiectului şi şase invitaţi din România, Italia, Germania, Marea Britanie, Austria. Conferinţa a fost onorată marţi, 6 septembrie 2022, de prezenţa acad. Sabina Ispas, care şi‑a manifestat interesul faţă de desfăşurarea proiectului TYPARABIC încă de la începuturile lui.
Vorbitorii s‑au referit la transferul tiparului arab în Imperiul Otoman dinspre Ţările Române, la atelierele care au tipărit la Istanbul în secolele XVII‑XVIII carte ebraică, armeană, greacă şi turcă, la răspândirea cărţii imprimate în Orientul creştin şi la contribuţia românească la înflorirea artei tiparului arab în Siria otomană, la Alep, Beirut şi în Muntele Liban, în secolul al XVIII‑lea.
Printre noutăţile comunicate de contribuitorii la conferinţă s‑au aflat şi descoperirile lor privitoare la corpusul de carte arabă cercetat, exemplare necunoscute din biblioteci din diferite ţări, textele care au fost traduse din greacă în arabă şi pregătite pentru tipar de mari cărturari şi ierarhi ai Bisericii Antiohiene în secolele XVII‑XVIII ş.a. S‑a discutat despre marea cetate a Istanbulului, centru al puterii otomane, unde au avut loc dispute aprinse în favoarea şi contra acceptării tiparniţelor, îndeosebi acelora în litere arabe, dar şi ca un centru al culturii scrise şi al civilizaţiei cărţii (Ioana Feodorov, Hasan Çolak, Orlin Sabev, Radu Dipratu, Nil Palabiyik). Prezenţa tiparniţelor de limbă ebraică şi greacă, care răspundeau unor deziderate spirituale, dar şi politice, a fost, de asemenea, comentată (Taisiya Leber, Ovidiu Olar).
Figura genială a lui Antim Ivireanul, creatorul primei garnituri de litere arabe dintr‑o tiparniţă răsăriteană, a fost evocată în mai multe lucrări (îndeosebi aceea a dr. Doru Bădără). Nu întâmplător, lucrările primei conferinţe a proiectului TYPARABIC s‑au desfăşurat în Palatul Sfântului Sinod, aflat pe locul unde Antim Ivireanul şi‑a întemeiat tiparniţa, în Mănăstirea Tuturor Sfinţilor, ctitorită chiar de el (1715‑1716).
Alţi vorbitori s‑au referit la interesul nobilimii de origine fanariotă din Ţările Române pentru cartea greacă şi arabă tipărită şi prezenţa ei în biblioteci din ţinuturile româneşti (Mihai Ţipău), ca şi la colecţiile de incunabule arabe din colecţiile Europei occidentale (Carsten‑Michael Walbiner). Mai multe comunicări au pus în lumină textele arabe liturgice care au văzut lumina tiparului prin străduinţele primilor tipografi de carte arabă din Răsărit (Eg. Andrew Wade, Samuel Noble, Pr. Rami Wakim). Particularităţile filologice ale textelor arabe tipărite şi elementele de artă şi portretistică ale cărţilor cercetate în cadrul proiectului au fost, de asemenea, discutate (Arhim. Policarp Chiţulescu, Yulia Petrova, Vera Tchentsova).
Conferinţa a fost însoţită de o expoziţie de carte arabă şi de surse recent publicate ale cercetărilor echipei proiectului TYPARABIC, selectate din fondurile Bibliotecii Sfântului Sinod şi ale Centrului Proiectului ERC din Casa Academiei de către arhim. Policarp Chiţulescu împreună cu dr. Ioana Feodorov. Expoziţia de carte le‑a îngăduit participanţilor la lucrările conferinţei să vadă o parte dintre lucrările studiate de echipa proiectului TYPARABIC şi să înţeleagă mai bine relevanţa cercetărilor privitoare la tiparniţele de limbă arabă în cuprinsul marii teme a istoriei tiparului, remarcând elementele comune între cărţile tipărite în Europa de Est şi cele care au fost realizate în tiparniţe din provinciile otomane de pe coasta răsăriteană a Mării Mediterane.
Programul şi rezumatele pot fi consultate pe site‑ul proiectului: www.typarabic.ro, la secţiunea Roadele proiectului · Conferinţele proiectului. Contribuţiile vor fi publicate în 2023 într‑un volum de Acte (Proceedings) la editura germană De Gruyter, care va găzdui în Open Access o serie de cinci volume elaborate de membrii proiectului TYPARABIC până în 2026. Prima conferinţă a proiectului ERC TYPARABIC al Institutului de Studii Sud‑Est Europene a adus în prim-plan cercetarea umanistă din România şi contribuţia domnilor şi cărturarilor din Ţările Române la progresul social şi cultural al ţinuturilor locuite de creştini din cuprinsul Imperiului Otoman în secolul al XVIII‑lea. Conferinţa proiectului TYPARABIC de la Bucureşti se înscrie în linia cercetărilor europene cu privire la culturile din spaţiul post‑bizantin şi la contribuţiile popoarelor est‑europene la supravieţuirea comunităţilor creştine din Imperiul Otoman, prin suport politic şi financiar.
Reuniunea academică de la Bucureşti a fost un prilej de întâlnire a cercetătorilor tiparului şi ai culturii scrise din România cu colegi din mai multe centre universitare şi academice din Europa Occidentală şi din ţări arabe, conducând la propuneri de colaborări viitoare, care să beneficieze de fonduri obţinute prin granturi acordate de ERC. La eveniment au participat doamnele dr. Antoaneta Victoria Folea şi dr. Laura Chirilă, reprezentante ale Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării – Punct Naţional de Contact – Orizont Europa, care au apreciat experienţa echipei alcătuite de dr. Ioana Feodorov la Institutul de Studii Sud‑Est Europene şi au insistat asupra necesităţii diseminării informaţiei cu privire la pregătirea şi depunerea unor noi proiecte în cadrul programelor ERC în curs de desfăşurare.
Astfel, conferinţa proiectului TYPARABIC a constituit şi o ocazie de a discuta despre oportunităţile pe care le oferă programul de granturi al ERC pe teme din domeniile ştiinţelor sociale şi umaniste şi despre avantajele pe care obţinerea unei finanţări europene de tip Advanced Grant le prezintă pentru colectivele de cercetare din Institutele Academiei Române.
„Însemnări din carnetul unui pictor”
Donaţia „Corneliu Baba” către Biblioteca Academiei Române
Biblioteca Academiei Române a organizat vineri, 4 noiembrie 2022, în sala „Theodor Pallady”, vernisajul expoziţiei „Însemnări din carnetul unui pictor” – Donaţia „Corneliu Baba” către Biblioteca Academiei Române. Expoziţia oferă publicului şansa de a cunoaşte 101 piese de grafică şi uleiuri, ce constituie donaţia făcută de familia artistului Corneliu Baba, în completarea lucrărilor de grafică existente deja în patrimoniul Cabinetului de Stampe. Conceptul expoziţiei a fost prezentat de prof. univ. Mircia Dumitrescu, membru corespondent al Academiei Române, de criticul Vladimir Bulat, de Maria Albani, apropiată a familiei artistului şi curator al expoziţiei, şi de Cătălina Macovei, şef serviciu Cabinetul de Stampe.
Tablourile şi piesele de grafică expuse fac parte din perioada de maturitate artistică a lui Corneliu Baba, demonstrând predilecţia pictorului pentru redarea în detaliu a psihologiei umane în autoportrete, în portretele unor personalităţi ale culturii din secolul trecut ca George Enescu, Yehudi Menuhin, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Maria Tănase, Constantin Tănase sau ale colegilor de breaslă, Jean Al. Steriadi şi Camil Ressu. Figurile de ţărani, de muncitori, profilurile de arlechini şi schiţe din cunoscutul ciclu „Regele nebun” dau la iveală tuşele ferme, sugestive pentru dimensiunea socială a artei sale. Alături de acestea, se află pe simeză peisaje citadine, studii de natură moartă şi eboşe din caietele de însemnări. „Şansa picturii mele a fost tocmai ghinionul de a trăi în Est […]; printre scenariile de atâtea ori tragice ale socialului m‑am strecurat cu paleta în mână, fie copil, fie tânăr romantic sau ca matur controversat în zilele acestui contorsionat sfârşit de veac […]. Viaţa de atelier m‑a obligat să devin taciturn şi solitar […]. Bătrâneţea m‑a găsit la acelaşi şevalet unde de când mă ştiu mă amăgesc cu iluzia că stăpânesc o mulţime de taine ale culorilor de pe paletă”, nota artistul în însemnările sale.
Membru al Academiei Române din anul 1963, Corneliu Baba (1906‑1997) s‑a afirmat ca unul dintre cei mai reprezentativi pictori români din secolul XX. Student al lui Nicolae Tonitza la Academia de Arte Frumoase din Iaşi şi licenţiat al Facultăţii de filosofie din Bucureşti, Baba a fost influenţat de arta lui Rembrandt, El Greco şi Goya. Stilul său este inconfundabil prin jocul clarobscurului în reprezentarea realistă a formelor şi prin adoptarea unei cromatici sobre în conturarea expresivă a portretelor.
De‑a lungul carierei sale a expus la Bruxelles, Veneţia, Tokyo, Berlin, New York, la Academia de Artă din Moscova, la Academia de Artă din Viena, la Galeria Naţională din Budapesta, la Galeria „Albertium” din Dresda, la Palazzo dei Diamanti din Ferrara.
Corneliu Baba a fost profesor al Academiei de Arte Frumoase din Iaşi şi al Institutului de Arte plastice „N. Grigorescu” din Bucureşti.
Expoziţia organizată la Biblioteca Academiei Române este însoţită de un catalog ce cuprinde lucrările nou intrate în patrimoniul bibliotecii. Ea a fost deschisă în perioada 4‑17 noiembrie 2022.
Biroul de comunicare al Academiei Române
