Bref – Noutati editoriale
Sub semnul autorilor-punte.
România la Târgul Internaţional de Carte de la Londra 2015
Târgul Internaţional de Carte de la Londra, la care România a devenit, de opt ani, o prezenţă constantă, s-a deschis pe 14 aprilie la Centrul Expoziţional Olympia, situat în cartierul rezidenţial Kensington, în vestul Londrei. Târgul londonez este un veritabil forum de afaceri al profesioniştilor industriei mondiale a cărţii, organizat aproape în exclusivitate pentru a pune în contact şi a facilita relaţiile comerciale între cei aproximativ 25.000 de editori, agenţi literari, tipografi, producători de carte electronică şi echipamente din domeniu, librari şi distribuitori de carte etc., provenind din peste 120 de ţări. Din acest motiv, invitatul special al fiecărei ediţii nu este o literatură naţională, aşa cum se întâmplă la alte mari târguri de profil, ci o piaţă de carte – o destinaţie de afaceri şi ţintă de marketing. În 2015, piaţa vizată este Mexicul, considerat din ce în ce mai atractiv pentru dezvoltarea afacerilor editoriale.
Prezenţa românească, asigurată neîntrerupt din anul 2007, îşi propune, ca de fiecare dată, să creeze în primul rând un context de manifestare pentru profesioniştii cărţii din România şi partenerii acestora. 15 edituri şi reprezentanţii lor sunt aşteptaţi să transforme standul românesc, plasat într-o zonă destinată expozanţilor din Uniunea Europeană, într-un spaţiu de întâlnire şi negociere pe cât de elegant, pe atât de primitor. Întrucât la Târgul propriu-zis au acces exclusiv profesioniştii, evenimentele de public sunt organizate la sediul ICR Londra şi la Librăria Europeană de lângă Piccadilly Circus, unde funcţionează, de anul trecut, o secţiune de carte românească în original, deschisă tot la iniţiativa Institutului Cultural Român.
Programul românesc la ediţia de anul acesta, constituit ca şi în anii precedenţi din evenimente româno-britanice, a urmărit să evoce, prin autorii invitaţi şi cărţile promovate, forţa literaturii de a suscita întâlniri esenţiale şi revelaţii de diferite facturi: interioare, culturale, geografice. Fiecare moment al programului şi-a propus să pună în evidenţă puterea cuvintelor de a aduce la lumină şi de a exprima, prin limbaje diferite, dar fiecare pe deplin îndreptăţit, până şi aspectele cele mai complicate ale identităţii. La actuala ediţie, conceptul programului românesc a gravitat în jurul ideii de autor-punte, a scriitorului capabil să dezvăluie, în afara spaţiului de provenienţă, desenul profund al unei identităţi culturale sau să traducă, în propria cultură, profilul istoric, cultural sau intelectual al unei culturi străine.
Axa care a structurat programul conceput şi derulat de Institutul Cultural Român şi partenerii săi s-a sprijinit pe doi scriitori – unul român, celălalt britanic – care au făcut din opera lor, fiecare în felul său, locul privilegiat al unor importante descoperiri culturale şi identitare. Invitata specială a fost poeta Ana Blandiana, nu numai unul dintre cei mai importanţi autori români postbelici, ci şi o mare conştiinţă civică şi un neobosit constructor de instituţii ale memoriei naţionale. Celălalt autor celebrat este Sir Patrick Leigh Fermor (1915-2011), cel mai important autor britanic de cărţi de călătorie al ultimelor decenii, care a transcris în sute de pagini elocvente şi subtile jubilaţia întâlnirii cu oamenii şi peisajele României. Cele trei zile de întâlniri profesionale, dialoguri publice, lansări şi evenimente conexe au reunit oameni de litere care au construit legături pertinente şi durabile între spaţiul cultural românesc şi cel britanic: poeţii Fleur Adcock şi Vidyan Ravinthiran, traducătorii Viorica Pâtea şi Paul Scott Derrick, scriitorul Liviu Antonesei, cercetătorii Marius Turda, Daniel Briggs şi Dorina Dobre, autorii Nigel Shakespear şi Ian Macilwain, istoricul Alan Ogden, jurnalistul Tom Fort, precum şi importante figuri culturale ale diasporei româneşti din Marea Britanie, precum Michael de Styrcea, Şerban Cantacuzino şi Marie-Lyse Ruhemann, cărora li se alătură muzicienii Nicolas Simion şi Sorin Romanescu.
Standul românesc şi programul de evenimente aferent au fost concepute, organizate şi finanţate de Institutul Cultural Român prin intermediul Centrului Naţional al Cărţii şi al ICR Londra şi realizate cu sprijinul Ambasadei României la Londra, al Asociaţiei Editorilor Români, al Librăriei Europene din Londra şi al Patrick Leigh Fermor Society. (Biroul de presă al ICR)
■ Semnal
Nicolae Iliescu
Masca şi oglinda sau opreşte-te, alege şi treci ne’ntârziat
Editura Grinta
Atunci când mucalitul Nicolae Iliescu promite un roman (pentru rigoare: romanţ în trei acte, cu cinci viteze, şapte scene şi treizeci şi trei de capricci) aşteptările se cuvine să fie îmblânzite cu veselă circumspecţie. Pentru că nimic nu este, în proza lui Nic Iliescu, ceea ce pare. Când fraza, bine lustruită şi potrivit ceruită, pare să adulmece profunzimi greu accesibile, poţi descoperi că totul nu e, de fapt, decât o vivisecţie a cuvântului, deşurubat din mecanismul frazei, eliberat din chingile silabelor, reconstruit, renăscocit şi prefăcut în cuminte rob al unui calambur, care nici el nu e doar întâmplător surâs, ci pârghia cu care se pune în mişcare tâlcul, care trimite la profunzimi greu accesibile, unde…
În Masca şi oglinda sau opreşte-te, alege şi treci ne’ntârziat, Nicolae Iliescu, şăgalnic erudit, nu se mulţumeşte să fie doar pilot cititorului navigând prin strâmtori. Voluptatea lecturii transformă, îndată, romanţul într-o mistuire, în care descoperi că ai devenit nu cititor, ci personaj al cărţii. Cioburile de realitate nu sunt revelaţii, ci repuneri în posesie, dialogurile exced verosimilul căutat, confecţionat, totul pare să facă parte dintr-un set abil proiectat, cu care cititorul e invitat să reconstruiască realitatea în care, oricum, e deja captiv. Realitate pe care Nic Iliescu refuză să o numească istorie, găsind, pentru ea, mai potrivit un alt nume: romanţ.
Daniel Octavian Bejan