Contemporanul nr. 04 Aprilie 2024
În loc de editorial
Nicolae Breban • Rezistenţa sub dictatură / 3
Prietenul lui Mircea Eliade, marele critic René Wellek, îi obţinuse o bursă, după care Matei a rămas acolo. Fusese trimis ca visiting profesor din partea României, din partea Universităţii române.
Să ştiţi că dacă voi fi exclus din Uniunea Scriitorilor voi face două lucruri: sau fac eu o Uniune a Scriitorilor, sau plec din România”. „Da”, a mârâit tipul.
Academia Română • Evenimente
„Documente papale şi curiale în România (cca 1250‑1600). O ediţie critică” / 4
Răzvan Theodorescu, omagiat la Academia Română / 4
Scopul dezbaterii este de a readuce în atenţie necesitatea accelerării unor măsuri pentru rezolvarea unei probleme de siguranţă naţională – protecţia seismică –, ţinând cont de opinia specialiştilor potrivit cărora gradul de asigurare a construcţiilor la seisme depinde de gradul de risc.
Cronica literară
Ştefan Borbély • Ion Pop: Proba Focului / 5
De o bună bucată de vreme octogenarul Ion Pop, melancolicul mentor de odinioară al tinereţii noastre echinoxiste, scrie o substanţială şi lucidă poezie a senectuţii proprii, autobiografice.
Portret în relief
Mircea Ciubotaru • Victor Spinei – omul în uniforma cu medalii / 6
Poziţia sa de responsabilitate în Academia Română a infirmat cutumele simplei reprezentativităţi, îndeosebi în faza senectuţii… nemuritorilor.
Polemice
Constantin Toader • Apărarea României în era crizelor fuzionate / 7
Şi totuşi, pentru această ţară fără însemnătate, după Patapievici, Perpessicius a fost rănit la mâna dreaptă, fiind obligat tot restul vieţii să scrie monumentala sa operă cu mâna stângă, iar Topârceanu a făcut doi ani de lagăr la bulgari. Pentru o ţară artificială, făcută din bucăţi, după Boia, au murit sute de mii de eroi în Războiul Reîntregirii.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Deliciile ficţiunii istoriografice / 8
Cele peste şapte sute de pagini ale romanului se citesc pe nerăsuflate, naraţiunea curgând fără sincope în tonalităţile unui limbaj versatil care şi schimbă pe nesimţite registrele.
În logica Simonei Antonescu, povestea apare ca fiind concurată la tot pasul de către uitare, cele două forţe definind istoria Doamnei Chiajna, mai ales dacă ne gândim la obsesia ei pentru memorie.
Lecturi
Liliana Danciu • Idei în dialog: Commentarius Perpetuus / 9
În intimitatea laboratorului comentariilor poetice există contemplaţie încordată, căutare rătăcitoare, experiment ludic, interogare socratică propagată la nesfârşit cu răspunsuri multiplicate exponenţial.
De la un punct, etapa poemelor provocate se suprapune cu etapa poemelor‑comentarii cuplate în oglindă, scrise de un poet consacrat, Mircea Ivănescu, şi o poetă necunoscută (nu scrisese decât proză), Rodica Braga.
Corespondenţe din SUA
Mirela Roznoveanu • Un martor al timpurilor noastre / 10
Absenţa remuşcării, laşitatea, autoabsorbirea scriitorului român în estetism în timpuri grele aduc aminte că morala este incompatibilă cu estetismul. De aici imoralitatea unei epoci pe care Vasile Gogea a trăit‑o şi a încapsulat‑o în scrisul lui pentru viitorime.
Vasile Gogea este autorul reportajului trimis sub supravegherea securităţii unei reviste franceze despre revolta din 15 noiembrie 1987 de la Braşov, revoltă la care a participat.
Remember Alex Ştefănescu
Ioan‑Aurel Pop • Un gând bun la marea trecere… / 11
Mulţumiri veşnice, domnule Alex Ştefănescu, pentru arta de a ne dezveli literatura pe înţelesul tuturor, pentru harul de a coborî miracolul creaţiei printre noi şi pentru strădania de a ne convinge fără preget că la început a fost cuvântul!
Alex Ştefănescu se află între oamenii care au fost iubiţi şi care vor fi iubiţi, dincolo de apartenenţa la viaţa aceasta trecătoare.
Antologiile Contemporanul
Alex Ştefănescu • A venit vremea să scriu şi despre mine… / 12
Apoi… Am citit, am citit, am citit. Am scris, am scris, am scris. Eu băteam noaptea la maşina de scris, iar vecinii (locuiam la bloc) băteau în calorifere, ca să fac linişte.
† Timotei Prahoveanul • Prin cuvinte, spre lumină / 13
A fost un prieten al mănăstirilor şi al vieţii filocalice. Printre ultimele sale rânduri rămân cele care vorbesc despre dorul de moarte.
Ana Blandiana spunea că sunt mulţi scriitori buni, dar, în acelaşi timp, puţini oameni buni printre ei. Dacă cineva din interiorul lumii livreşti a afirmat acest lucru…
Daniel Cristea‑Enache • Convorbiri cu Alex Ştefănescu / 14
Toată ştiinţa din manuale şi din minţile profesorilor mi se părea neînsemnată şi zadarnică în comparaţie cu viaţa care pulsa amplu în afara şcolii.
M‑am transformat deci, în câteva luni, într‑un personaj desprins parcă dintr‑un roman al lui Jack London. Ars de soare, cu părul încâlcit de vânt, mirosind a fân şi a fum de ţigară şi având privirea reglată pentru orizonturi vaste, veneam, când veneam, la şcoală uşor plictisit.
Aura Christi • Imperiul lui Alex / 15
Alex Ştefănescu, unul dintre cei mai importanţi critici români din perioada postbelică, este bucovinean… născut la Lugoj.
Corolarul operei sale este, fără îndoială, Istoria literaturii române contemporane (1941-2000).
Clubul academicienilor
Dana Oprica în dialog cu Ioan Dumitrache. Unitatea naţională / 16
Am lansat în Academia Română programul care se cheamă „Academia în dialog cu tinerii”.
Academia Română a militat permanent pentru a crea unitatea naţională şi a realiza Marea Unire. Academia Română este în serviciul naţiunii române.
Dezvoltarea inteligenţei artificiale a fost lentă – prima dată s‑a vorbit despre inteligenţa artificială în 1956, la Colegiul Darmouth din Statele Unite.
Un grup de 12 savanţi din Statele Unite şi‑au pus problema dacă este posibil să creăm o maşină care să imite comportamentul uman.
Agenda conferinţelor
Sorin Alexandrescu la Fundaţia Culturală Dalles a Academiei Române / 18
Sorin Alexandrescu consideră că sculptorul Constantin Brâncuşi a constituit, alături de italianul Giacometti, rusul Zadkine, ucraineanul Archipenko şi alţi artişti, născuţi în tradiţii naţionale foarte diferite, ceea ce se poate numi o avangardă.
Agenda cercetării academice
Academia Română – Primul loc la nivel naţional în clasamentul instituţiilor de cercetare scimago / 18
SCImago este un grup de cercetare spaniol aparţinând Consejo Superior de Investigaciones Científicas (CSIC), cu implicarea Universităţii din Granada, Universităţii Extremadura, Carlos III (Madrid) şi Alcalá de Henares.
Academia Română este coordonatoare a 70 de institute şi centre de cercetare care îşi desfăşoară activitatea în domenii esenţiale ale ştiinţei şi culturii.
În vizor – Ştefan Aug. Doinaş
Marius Miheţ • Ștefan Aug. Doinaş. Poezia suprafirescului / 19
Fiul de ţăran ajuns intelectual trăieşte gloria devreme, pentru a fi, la fel de rapid, aruncat, asemenea unui personaj tragic, împotriva propriului destin. Dialogul său cu lumea se rezumă la traduceri şi redactări, la semnături sub pseudonime.
Bogdan Creţu • Refuzul biografismului şi „măştile adevărului poetic” / 20
Membru al legendarului Cerc Literar de la Sibiu, el a trebuit, ca atâţia alţii, să‑şi amâne debutul cu 20 de ani. Timp în care a cunoscut puşcăria politică (a fost printre „norocoşi”: doar un an, pentru omisiune de denunţ), marginalizarea (a fost, din 1948 până în 1955, profesor în câteva sate de la marginea ţării).
Din arhivele demnităţii creatorilor
Gabriel Andreescu • Cum creează calomnia o ficţiune: cazul Ștefan Aug. Doinaş / 22
Evenimentul din seara zilei de miercuri 26 noiembrie 2003, organizat în seria „Întâlnirile României literare”, a lansat campania de subminare a unei personalităţi‑reper în aceeaşi măsură culturală şi morală. Acest înalt şi polivalent simbol a fost pulverizat prin lanţul de calomnii iniţiat atunci.
Dosarele din Arhiva CNSAS descriu manifestări ale lui Doinaş împotriva regimului, precum legăturile sale „cu o organizaţie contrarevoluţionară”, versurile lui „cu conţinut duşmănos”, contactele cu exilul anticomunist.
Faptele pe care Securitatea le‑a ţinut ascunse în arhive se potrivesc cu manifestările publice ale lui Doinaş din ultimele decenii ale regimului comunist.
Iulian Boldea • Ceremoniile textului / 24
Parabolă a scrisului, poezia Artă poetică relevă starea de captivitate a creatorului în ţesătura propriei creaţii, în orizontul întemeietor al clipei de graţie ce este înălţare spre transcendent şi imersiune în abisal.
Poezia lui Doinaş stă sub semnul unei vocaţii constructive, ilustrând o nevoie de armonie şi transparenţă, de coerenţă estetică, de claritate şi sublimare a ideii.
Marian Victor Buciu • Poezia lui Ștefan Aug. Doinaş / 25
Eseurile critice ale lui Doinaş dezvăluie o înţelegere a poeziei ca experienţă deplină, senzorială (poezia ochiului şi a urechii) şi intelectivă, a combinaţiei de cuvinte.
Anul istoric al eliberării din închisori, prin acord internaţional, a celor mai mulţi dintre deţinuţii politici. Între ei se numărase şi Doinaş.
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Teşu Solomovici • Mircea Eliade şi evreii. Din culisele unui divorţ istoric / 26
Evident, gestul lui Eliade de a sări în apărarea publică a prietenului său Sebastian este un fapt lăudabil şi curajos. Era momentul în care Sebastian era atacat din toate părţile.
Norman Manea a lansat sintagma „Felix Culpa”, Leon Volovici a atras atenţia asupra „amneziei selective”, iar diplomatul Eliezer Palmor a cerut declararea lui Mircea Eliade „Persona non grata” în Israel.
La dezbaterea pe care am organizat‑o la Ierusalim a intervenit şi reputatul critic şi istoric literar acad. Eugen Simion care a pus punctul pe „i”: „Eliade nu şi‑a gestionat bine trecutul politic”.
Întrebat dacă ar fi în locul profesorului Gershom Scholem, astăzi, l‑ar invita pe Mircea Eliade să conferenţieze la Universitatea Ebraică din Ierusalim, Moshe Idel a răspuns: „Fără nici o reţinere”.
Corespondenţă din Suedia
Dorina Brânduşa Landén • Stockholm. Despre Constantin Brâncuşi şi avangarda românească / 28
Brâncuşi se arătase interesat de viziunea artistică a lui Tristan Tzara înainte de a stabili o relaţie strânsă şi durabilă cu reprezentanţii avangardei româneşti, participând la aproape toate manifestările dadaiste.
S‑a sărbătorit aici Ziua Constantin Brâncuşi, cu o conferinţă pe tema relaţiei dintre sculptor şi reprezentanţii avangardei româneşti la Paris, organizată şi găzduită de ICR Stockholm.
Ideologii contemporane
Mirel Taloş • Promovarea culturii române la Londra. De la Zevedei Barbu la expoziţii cu vânzare de produse bio şi naturiste / 29
Ne gândim, aici, la Lucian Blaga în Portugalia, Emil Cioran şi Eugen Ionescu în Franţa, Valeriu Papahagi în Spania, Dumitru Cristian Amzăr în Germania, Mircea Eliade în Anglia şi apoi în Portugalia.
La Berlin (unde a fost ataşat cultural Dumitru Cristian Amzăr, student preferat al lui Heidegger…) a ajuns să promoveze cultura română un domn care se miră că limba germană are substantive care au gen invers faţă de limba română, în Portugalia (unde au fost ataşaţi culturali Mircea Eliade şi Lucian Blaga) se ocupă de promovarea României un domn care nu a putut numi un scriitor român contemporan.
Polemice
Magda Ursache • Athanorul poeziei / 30
Voia să ajungă la Piatra Filosofală. Paracelsus i‑a spus că ţelul e zadarnic: Piatra Filosofală e chiar drumul la ea. „Drumul la Piatră e chiar Piatra”.
Don Cezar n‑a suportat abjecţia CNSAS şi a murit. Cine nu suportă abjecţia moare. Rezistă doar structurile tari, care pot duce‑n spate, ca pe‑o cruce.
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • August Strindberg: Primele poeme în româneşte / 31
Teatrul intim îl îndepărtează de naturalism, apropiindu‑l de un Yeats, în vreme ce lecturile din Swendenborg şi teosofie, temperate de eticismul său scandinav, îl îndreaptă către estetismul spiritualizat.
Cronica plastică
Luiza Barcan • A recunoaşte – calea spre recunoştinţă / 32
Leitmotivul noii serii de lucrări expuse este masa ţărănească, din lemn, cel mai adesea rotundă, scundă şi cu trei picioare, în jurul căreia se aduna familia.
Mirabela Bedereagă practică două tipuri de expresie artistică: pictură sacră – ea este membră a colectivului de artişti coordonat de Daniel Codrescu, ce lucrează mozaicul pentru Catedrala Naţională – şi pictură laică.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Grădina particulară – suflet şi estetic / 33
Gravurile de la mijlocul secolului al XIX‑lea, înfăţişează Bucureştiul de pe înălţimile dealului Mitropoliei sau al Filaretului, cucerit de natură.
Grădina ca spaţiu de relaxare sau de consumare a clipelor de comuniune familială sau comunitară a fost la mare preţ şi căutare în timpuri trecute.
Film
Dana Duma • Vocaţia înnoirii: Inovatori din trecut și prezent / 34
O altă cale a cinematografului realizat cu resurse economice puţine, dar cu încărcătură emoţională numai bună să fie transmisă unui public destul de marcat de un context depresiv.
Relansarea filmului SF vine într‑un moment aniversar: anul acesta se împlinesc 60 de ani de la înfiinţarea Studioului „Animafilm”, ca o consecinţă a succeselor înregistrate de animaţia noastră în competiţiile internaţionale.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu • Colegiul naţional „Dinu Lipatti” la 75 de ani / 35
Dinu Lipatti sintetiza concepţia sa despre arta interpretării ca o concluzie a scurtei, dar strălucitei sale cariere sub forma unei prezentări a cursului de interpretare pe care urma să‑l predea împreună cu Nadia Boulanger.
La Liceul „Lipatti” m‑am simţit mereu acasă. Eram deja foarte cunoscut în acel liceu pentru că stăteam foarte mult, studiam peste 10 ore în şcoală.
Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Farsa de la Neptun / 36
Sistemul s‑a folosit de oameni, iar oamenii s‑au folosit de sistem, care cum au putut. Unii au suferit, alţii au profitat.
Comunismul internaţionalist a fost o farsă a istoriei.
Literatura străină între Paris şi Stockholm
Sînziana Ravini • Dorul nomadului de a prinde rădăcini / 37
Tendinţele cu multe capete ale romanului şi luptele asemănătoare cu cele duse de Sisif fac povestea să pară puţin prea greoaie uneori, dar îmi spun că greutatea este de a capta dorinţa nomadului de a prinde rădăcini.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Memorial pentru Brâncuşi / 38
Experienţa singulară pe care vizitatorii o au prin accesul în interiorul ovoidului este cea pe care însuşi Brâncuşi o urmărea în proiectul Templului din Indore: decuplare de la lumea profană şi obţinerea unei stări de meditaţie asupra transcendenţei.
Cât anume se cuvine să se intervină asupra operei primare, cât se poate modifica din constituţia ei iniţială, astfel încât ea să rămână autentică şi simultan să fie actualizată, modernizată?
Teatru
Dana Pocea • Forme noi şi lecturi fidele / 39
Cu aplomb şi vitalitate, compunând un personaj de o consistenţă psihologică distinctă, irumpe în scenă Mariana Ghiţulescu, interpreta Doamnei Baker, făcând dovada unor energii şi expresivităţi care marchează întreaga reprezentaţie.
Carmen Lidia Vidu contează obsesiv în Sentimentul fragil al speranţei, ca şi în proiectele sale anterioare, pe o formă de spectacol cu un limbaj narativ‑vizual în care tehnologiile multimedia intensifică mesajul de responsabilizare civică.
Vă dorim lectură plăcută!
Editura Ideea Europeană la 20 de ani
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
