Academia Română, Gaudeamus, Contemporanul în excelsior!
România citeşte vă recomandă… 
■ Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură (2016)
În acest an aniversar pentru Academia Română (1866-2016) şi pentru revista Contemporanul (1881-2016), la standul Editurilor Contemporanul, Teşu, EuroPress Group şi Ideea Europeană, Gaudeamus a adus bucurie, împlinire, lansări, zâmbete, flori, glume, polemici cordiale, regretul de a nu fi oferit şi mai mult culturii române – o cultură majoră! –, evenimente de excepţie, poeme bune, discuţii pe muchie de cuţit eşuate în îmbrăţişări amicale, poeme sublime, noi proiecte, poeme memorabile, vise, izbânzi nesperate, ce depăşesc firea, binecuvântări, rugăciuni, proiecte tocmai bune de urnit munţi din loc, lumânări de la Biserica Sfântului Mormânt, credinţă cât un bob de muştar, roze portocalii, mir de la călugărul Ignatie Grecu, un poet iubit
, admirat, căutat, surâsuri, credinţă cât un munte, irişi de un albastru divin, bomboane Merci, cărţi, recunoştinţă, anecdote din culisele vieţii literare, cărţi, declaraţii de iubire, glume, munţi de cărţi, jurăminte, poeţi, nebuni frumoşi pe care lumea se ţine, parteneriate noi, prieteni vechi, prieteni noi, admiratori de o viaţă, admiratori abia apăruţi în orizontul nostru, cu credinţa fermă că – spune un vers de Lucian Blaga – „orice început se vrea fecund”.
Au fost lansate, discutate, preţuite şi admirate volumele O istorie dramatică a prezentului de Nicolae Breban, Autobuzul de noapte de Madeleine Davidsohn, Un vis al inteligenţei libere de Cassian Maria Spiridon, Hegel. Filosofia social-politică şi Democraţia prin încercări şi erori de Octavian Opriş şi revista Punctul critic, despre care au vorbit Eugen Uricaru, Aura Christi şi Mihai Milca. Eloy Torres Roman a fost prezent la stand cu romanul de excepţie Drumul meu spre Damasc, tradus de Lucia Uricaru. Roxana Zanea a lansat volumul Graniţele alegoriei medievale.
Poeta şi romanciera Rodica Braga ne-a dăruit un volum de poeme splendid, absolut splendid, apărut la Editura Ideea Europeană şi intitulat Timp în derivă. Poemele Rodicăi Braga ne întorc cu faţa spre eul substanţial – demers despre care scria aplicat 
criticul, poetul, romancierul şi istoricul literar Marin Mincu, unul dintre cei mai avizaţi teoreticieni şi cunoscători ai liricii române, unul dintre ambasadorii valorilor naţionale ale Ţării lui Eminescu şi Blaga în Ţara lui Dante şi Petrarca: „A încerca experienţa reîntoarcerii către firescul ce a fost înainte, adică o recuperare în registru postmodernist, o «spărtură» în cuirasa metatextului, spre o reevaluare a resurselor poetice, o revigorare naturală, fără acea automacerare sisifică, a te elibera de capcanele pe care ţi le-ai întins singur în desişul textului, a evada din «îngrădire» zidindu-ţi altă «casă» a poeziei, iată «direcţia» derulată conştient de Rodica Braga, cu o implicare tonifiantă […]. Contribuţia poetică a Rodicăi Braga în această carte este fundamentală, întrucât «intrările» ei (s-ar putea scrie un studiu aparte despre organizarea muzicală programatică a acestui Commentarius perpetuus…, «organizare» ce ar pune în evidenţă mai exact principiul tonal care stă la baza întregii construcţii poetice) umplu material un spaţiu rarefiat de eul autoscopic al lui Mircea Ivănescu…”. „Timp în derivă e un volum substanţial, dens, cu câteva motive majore (moarteaviaţa, decadenţa, subterana, iubirea), abordate, mereu şi mereu, din alt unghi. Tonului ici-colo elegiac îi ia locul, unde şi unde, poemul luminos – luminos, e adevărat, rar de tot –, apoi vine ca o avalanşă imposibil de strunit seria de poeme din subterană, cum le zic eu. E poezie pură ce am citit, poezie de un foarte înalt nivel, o poezie scrisă parcă departe de lume şi, totuşi, aici, în lumea noastră e scrisă de o fiinţă care încearcă să se salveze, să-şi 
păstreze fondul eului esenţial neafectat de scăderile lumii din preajmă, efortul fiind unul singur: să fii tu însuţi, să fii, clipă de clipă, tu însuţi, să întârzii pe Aripă. E o poezie a viului, o poezie smulsă din fiinţă, precum bucăţile rupte din Osiris.” (Aura Christi)
În Colecţia de autor Friedrich Nietzsche, au fost publicate volumele Dincolo de bine şi de rău şi Ecce homo. Cum devii ceea ce eşti, traduse de Victor Scoradeţ şi prefaţate de profesorul Vasile Muscă, precum şi Genealogia moralei, tradusă de Janina Ianoşi şi prefaţată de profesorul Ion Ianoşi, pe care un popor de îngeri l-a dus la dreapta Domnului în vara acestui an. Dmitri Merejkovski a apărut cu două volume: Gogol şi diavolul, Rusia bolnavă, care au figurat în preajma unui alt titlu semnat de acelaşi filosofof şi romancier rus exilat la Paris: Evanghelia necunoscută.
În Colecţia Seria de autor Aura Christi, lansată acum trei ani de Ideea Europeană, au apărut volumele Acasă – în exil (polemice), Noaptea străinului (roman, ediţia a II-a), iar la Editura Contemporanul a văzut lumina tiparului volumul Psalmi de aceeaşi autoare. La Editura Junimea a fost publicat, în ediţie româno-franceză (traducerea e semnată de Claudiu Soare), volumul Sfera frigului semnat de acelaşi scriitor. Aurei Christi i s-a cerut imperios actul de identitate, pentru că un prieten n-a crezut-o nici în ruptul capului că peste câteva săptămâni va împlini cincizeci de ani, apoi i s-a sugerat la fel de imperios să-l arunce la gunoi, fiindcă acel document… minte! A urmat un serial instructiv despre ce se poate face la 50 de ani. Dan C. M
ihăilescu se menţine ferm pe poziţii şi crede că Aura Christi este… „o adolescentă întârziată”. „E cel mai frumos adevăr care s-a spus despre mine vreodată!” susţine, râzând, autoarea antologiei Tragicul visător…
S-a recitat din Marina Ţvetaieva catrenul din Poemul Sfârşitului, iubit de Ianoşii (Janina şi Ion) şi de Christi, catren aşezat ca motto la romanul în versuri Geniul inimii, care va vedea lumina tiparului în câteva săptămâni, mai exact, în ianuarie 2017:
„Ghetto-ul alegerii! Zid şi şanţ.
Nu aştepta în – durare!
În această cea mai creştinească dintre lumi
Poeţii-s – jidovi”.
Prietenul nostru, scriitorul, criticul, istoricul literar şi profesorul Mircea Braga ne-a vorbit aplicat despre realităţile suprapuse, despre subterană, despre eul superior şi despre călugărul de la Sils, Friedrich Nietzsche, despre care, răstimp de zece ani, a scris o carte fundamentală, Ecce Nietzsche, apărută la Editura Academiei Române anul trecut; s-a scris nemeritat de puţin despre această monografie-eveniment ce merită adusă în luminile actualităţii literare. L-am ascultat cu încântare
pe acest cărturar mitteleuropean – o rara avis pe cale de dispariţie într-o Europă ce-şi neglijează valorile fondatoare, inclusiv cele eline şi iudeo-creştine –, care semnează prefaţa romanului în versuri amintit ceva mai sus şi care ne-a trimis pe e-mail un emoţionant poem, transcris de mâna lui Ştefan Aug. Doinaş. Poemul îi aparţine lui Nichifor Crainic: „Unde sunt cei care nu mai sunt?”.
„Întrebat-am vântul, călătorul
bidiviu pe care-aleargă norul
spre albastre margini de pământ;
– Unde sunt cei care nu mai sunt ?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zise vântul: Aripile lor
mă ajută nevăzute-n zbor.
Întrebat-am luminoasa ciocârlie,
candelă ce arde în tărie
undelemnul cântecului sfânt:
– Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zise ciocârlia: S-au ascuns
în lumina celui nepătruns.
Întrebat-am bufniţa cu ochiul sferic,
oarba care vede-n întuneric
tainele nespuse de cuvânt:
– Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zise bufniţa: Când va cădea
marele-ntuneric, vei vedea.
… Stafiile vii ale marilor poeţi ne-au atins cu aripa lor de albatroşi uriaşi, divini. Lucian Blaga:
„Cincizeci de ani! Momentul e un munte
ce-mparte apele: spre răsărit şi spre apus.
Răsună văi de aur undeva în urmă,
şi-un scârţâit de zodii, ca de osii, sus.
Memoria mi-a caligrafiat trecutul
cu dulci contururi de piesaj lunar.
Privind spre prundul tainelor de mâine –
saliva-n gură capătă un duh amar.”
Lansările Editurilor Contemporanul şi Ideea Europeană au avut loc la standul Editurilor Teşu şi Contemporanul (Standul nr. 10, Parter, Romexpo, pavilionul central), stand vizitat de prieteni vechi şi noi, între care îi amintim cu căldură pe Dumitru Ţepeneag, Angela Martin, Eugen Simion, Ioan Cristescu, Andrei Marga, Augustin Buzura, Emilian Galaicu-Păun, Eugen Uricaru, Bogdan Popescu, Ioan Mureşan, Ioan Groşan, Marian Victor Buciu, Ruxandra Cesereanu, Dana Oprica, Gavril Ţărmure, Angela Marinescu, Mircia Dumitrescu, Lucian Vasiliu, Bogdan C. Simionescu, Bogdan Creţu, Mircea Martin, Georgeta şi Gabriel Dimisianu, Gellu Dorian, Cassian Maria Spiridon, Adrian Alui Gheorghe, George Erizanu, Valentin Talpalaru cu eroul său liric la purtător – Rodion, Octavian Opriş şi alţi, mulţi, mulţi alţi poeţi, prozatori, romancieri, eseişti, critici şi istorici literari, lectori, iubitori de carte de înalt nivel, care îşi înzidesc viaţa în litera scrisă… spre gloria literaturii române!
Contemporanul
■ Portofoliu parteneriate: Academia Română, Academia de Ştiinţă a Moldovei, Guvernul României, Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român, Administratia Fondului Cultural Naţional, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Asociaţia Scriitorilor Ebraici de Limba Română din Israel, Asociaţia Culturală Balkania Contemporană (Grecia), Muzeul Naţional al Literaturii Române, Biblioteca Metropolitană „M. Sadoveanu”, Biblioteca Judeţeana „V.A.Urechia”, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Liceul teoretic român-francez „Gheorghe Asachi” din Chişinău etc.
■ Parteneri media: Asociaţia Revistelor, Publicaţiilor şi Editurilor (ARPE), în a cărei componenţă intră 35 de edituri şi reviste, Radio România Cultural, Agenţia de Carte, Cultura, România citeşte etc.
