Din ultimul număr:
Contemporanul » Poemul lunii » Menachem M. Falek Poeme

Menachem M. Falek Poeme

Născut în anul 1951, în oraşul Bistriţa, România. A emigrat în Israel în anul 1964. Locuieşte în Mevaseret, Ierusalim, căsătorit, tată a doi băieţi şi bunic a trei nepoţi. Învăţătură academică a literaturii ebraice şi filosofie. A fost adjunctul preşedintelui Asociaţiei Scriitorilor Evrei în Israel, Preşedinte al sucursalei Ierusalim, membru al comitetului de scriitori. Poezii, povestiri şi traduceri ale lui Menachem M. Falek au fost publicate în ziare, magazine culturale şi periodice din Israel şi străinătate. Publică recenzii şi articole literare, interviuri cu scriitori şi poeţi în public. Redactor şi producător de cărţi de poeme şi antologii; membru al consiliului editorial al Universităţii Bar‑Ilan (periodic virtual literar), membru al consiliului editorial al revistei literare periodice Psifas. Producătorul lexiconului istoric al scriitorilor evreii în limba ebraică (2006) şi al lexiconului întreg al scriitorilor evreii în limba ebraică (2010).

A publicat peste de 20 de cărţi originale în limba ebraică (poezii, proză şi cărţi pentru copii). Printre ele: Şapte zile de furie, poezii, 2005; Fermoare de toamnă, poezii, 2006; Odisea lui Pegasus, poezii, 2007; Clown în uliţele inimii, poezii, 2011, Voci din camera răcoroasă, poeme, 2016 ş.a. Are 10 cărţi în limbi străine, 5 dintre ele în limba română. A tradus mai mult de 10 cărţi din limba română în ebraică (Adrian Suciu, Marius Chelaru, Lucian Vasilescu, Ion Cocora, Aron Gaal, Veronica Balaj etc.) şi din ebraică în limba română (Dan Pagis, Itamar Yaoz‑Kest, Aviv Ekrony etc.) şi 5 antologii bilingve. Dintre premii menţionăm: Subvenţia Fundaţiei „Amo’s”, Casa Preşedintelui de stat pentru scriitori şi intelectuali, Israel, 2005; Trofeul „Natiunea poeţilor” în memoria lui Paul Celan, Suceava Bucovina, România, 2008; Diploma de onoare, Asociaţia Scriitorilor ebraici, Israel, 2010; Premiul de excelenţă în artă Internaţională, Fundaţia de Artă şi Cultură EOS, Ungaria, 2010; Premiul de excelenţă în artă Internaţională, Congresul internaţional de Poeţi al Academiei de Artă şi Cultură, Israel, 2012; Doctor de onoare şi Membru de onoare al Academiei Internaţionale de stiinţe, artă, cultură şi spectacole Cita de Roma, Italia, 2015; Ambasador Spiritual al Bucovinei în Israel, 2014; Premiul „Călimara de cerneală”, Asociaţia Scriitorilor ebraici, Israel, 2015, pentru contribuţia la artă în Israel şi al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni în limba ebraică, Premiul european pentru promovarea culturii bucoviniene în lume, 2015 ş.a.

* * *

Casă

Femeia are nevoie de casă
Ca să aranjeze în ea camere pentru musafiri
Şi acolo să primească complimente.

Femeia are nevoie de casă
Ca să îngrijească în ea o bucătărie
Şi în ea să poată să coacă planurile.

Femeia are nevoie de casă
Ca să umple camerele cu copii
Acolo va păzi amintirile
Uterului ei
Şi împlinirea câtorva minute de fericire.

Femeia are nevoie de casă
Ca să fie în ea dormitoare
Şi în ele să viseze despre fericirea dorită
Cavaler pe cal alb
Şi apoi să îngroape visurile cu apariţia dimineţii.

Femeia are nevoie de casă
Ca să aibă o curte verde
Mai verde ca a vecinilor
Pentru că ziua ei e ocupată
Orele fug
Şi nu‑i rămâne timp de odihnă.

Femeia are nevoie de casă
Ca să fie în ea loc pentru îmbătrânire
Şi să poată povesti că a avut o casă
Ce nu a apucat să fie plină ca voinţa ei.

Bărbatul are nevoie de casă
Ca la sfârşitul zilei de lucru
Să găsească în ea un salon
În el două pătrate de plasmă formidabile
Care zâmbesc spre el.
E preferabil să fie şi un dormitor şi o pernă
Pe ea îşi pune speranţele.

Bărbatul are nevoie de casă
Ca în spatele uşii
Să găsească în ea o femeie.

Pasca păstrată

Mama spăla cu mâinile pe scândura de spălat
Punea amidon
Călca şi aranja totul la loc.

După aceea prăfuia
Şi a doua oara şi a treia
Ca totul să sclipească
Până revine tata de la muncă
Din satul vecin,
Se va spăla
Şi va sta la masa.

Pe scaunul lui era o pernă îmbrăcată în faţă de pernă
Albă ca zăpada
Şi se aşeza pe ea.

Tacâmurile argintate erau aranjate pe masă:
Trei pahare de vin
Şi încă unul –
„pentru profetul Eliahu” spunea el.

Cine e „Eliahu”
Îl întrebam.

Şi îmi răspundea că exact nu ştia, un profet.

Şi adăuga:
Cînd vei creşte şi vei şti să citeşti în cartea sfântă
Şi în cartea de rugăciuni
Vei afla.

Mama împărţea pasca şi supa caldă cu găluşti
(care au ieşit acum de pe soba de gătit

În care lemnele şopteau ceva unul celuilalt, secrete),
Şi găină şi zarzavat
Şi alte mâncăruri fără gust

La sfârşitul mesei a învelit cîteva păşti
Atentă
Să nu se crape, şi îmi spunea:
„mîine le duci la învăţătoarea Maria.
Ea sigur se va bucura să guste mâncărurile noastre gustoase.”

Dar eu am ştiut
Că scopul ei era să plătească obligaţia evreiască
În ţară străină.

Asta a fost primul paşte pe care îl ţin minte.

Asta a fost pasca ce va păzi de mine acolo,
„Pasca păzită”*.

*Pasca menită special pentru ceremonie, „păzită” pentru asta

O mână de fasole şi mazăre

Ţiganca ţine mâna întinsă
Să primească câteva boabe de fasole
Şi dacă s‑o putea
Şi trei de mazăre.

Poartă o cămaşă încropită din petice
Pe sub ea altă rochie,
Bijuterii de argint ieftine
Şi‑un ton de jeluială.

Astea erau de‑ajuns.

Trei prunci,
Care n‑au nici trei ani, zicea ea,
Le trebuie mâncare
Şi lapte,
Şi vacile, nu mai au nimic în uger,
Nici vacile vecinilor nu mai au.

Ovreica şedea în căscioara ei
Din margine de oraş
Alegea fasolele şi mazărea de teci,
Întinse mâna să‑i dea ţigăncii
Boabele cerute.

Îi mai dădu încă şi o sticlă cu lapte.
Apoi şi‑a scos şorţul.

A‑nchis uşa‑n urma ei
Şi s‑a dus la piaţă
Să cumpere fasole şi mazăre
Să aibă ce găti la sfârşitul săptămânii
Pentru singurul ei copil.

Spera ca ţiganca n‑o să‑i intre în casă pe furiş
Ca apoi să i se lipească de mâini vreo sculă veche
Sau vreun pled de copil
Sau vreo rochie cu care să‑şi poată da gata ţiganul
Care mâna calul costeliv de la o căruţă.

Spera că ţiganca n‑o să‑i fure băiatului ei tabla
şi piesele de şah
Cu o zi înaintea campionatului şcolar.

Singuri

Singuri păşim în drumurile noastre
Pe acelaşi pavaj
În aceeaşi direcţie
Nu împreună.

Uneori, la marginea ochiului
Ne vedem unul pe altul
Uneori trecem
Unul prin altul
Şi nu ne întâlnim.

Trec ani până înţelegem
Ani până la convenire
Şi până atunci
Ne‑am obişnuit
Să spunem:
Acesta lângă acesta
Acesta cu acesta
Pe acelaşi pavaj
Împreună.

Singuri mergem în drumurile noastre
Şi acel care spune că a înţeles
Şi chiar şi acel care spune:
Eu am ştiut
Toţi mint.
Şi eu.

Inel şi cravată

Inelul era de aur
Cum fuseseră zilele mele cu tine
Literele numelui tău se‑mpletesc între ele
Pe un fundal negru.

Mi‑l potrivesc pe deget, şi‑mi alunecă –
Să nu‑l pierd, să nu‑l pierd.
Astăzi, adăugat unor chei
Între palma Hamsa deschisă, antidotul pentru
deochi
Şi un pumn strâns s‑aducă noroc
Amuletele mele: Inelul, inutil
(Patru grame în plus la greutatea legăturii de chei)
Mă însoţeşte la fiecare uşă.

După uşa de la dormitor se află
Cravatele
E una cu dungi azurii şi turcoaz
Romburi şi diagonale.

A fost odată legată.
Ţi‑ai potrivit‑o într‑o zi la gât
Când m‑ai condus la altar.

Un an şi jumătate mai târziu
Te conduceam eu
În ziua în care‑ai lasat în urmă amintirile din lagăre
Despre care nu spuseseşi mult.

Greu, un inel pe‑o legătură de chei
O cravată rămasă orfană
Albastră, nedeznodată.
Şi tu nu mai eşti.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest

Subscribe To Our Newsletter
Get the latest business resources on the market delivered to your inbox.
Subscribe Now