Contemporanul » pagina 3

Zanfir Ilie: Labirintul textului

Personajul descoperă nevoia de divinitate de la care omul „a dobândit conştiinţa existenţei” şi imperiul singurătăţii, unde îşi trăieşte tragediile şi bucuriile. Încercarea prin care trece îl determină „a-⁠şi privi sufletul faţă-⁠n faţă”. În 1926, aproximativ la mijlocul intervalului de timp dintre capodoperele „Pădurea spânzuraţilor” (1922) şi „Răscoala” (1932), din fondul de surpriză, de atitudine şi de capacitate înnoitoare în ...

citește »

Poezie universală contemporană: Ataol Behramoğlu

Poezie universală contemporană Ataol Behramoğlu, născut la 13 aprilie, 1942, la Catalca, în Provincia Istanbul, Turcia, este un proeminent poet şi traducător de literatură rusă în limba turcă.  Proaspăt licenţiat al Departamentului de Limba şi Literatura Rusă al Universităţii din Ankara (1970), Ataol Behramoğlu publică al doilea volum de versuri, Într-o zi cu siguranţă, care a cunoscut de atunci multe ...

citește »

Poezie universală contemporană: Mite Stefoski

Poezie universală contemporană Mite Stefoski s-a născut în 1975 la Struga, Republica Macedonia. A absolvit Universitatea din Skopie, unde a urmat cursurile de literatură comparată. E un scriitor total, exersându-se în toate genurile: poezie, proză, critică. Din 2012 este director al Festivalului Internaţional de Poezie de la Struga, unul dintre cele mai vechi şi mai renumite. Comentariul unui poem Iată ...

citește »

Luiza Barcan: Mânăstirile „Străinei”

Istoria venirii Maicii Domnului pe acele meleaguri e însă mai lungă şi de-⁠a dreptul emoţionantă. Ceva mai târziu, în plină perioadă iconoclastă, o altă icoană, a Fecioarei Născătoare de Dumnezeu, de astă dată, „venită pe mare” din „locuri străine” era găsită şi pusă la adăpost de călugării dintr-⁠o zonă învecinată, aflată între localităţile Pteleou şi Ahiliou. Când am revenit de ...

citește »

Către un cinema popular

Comedia lansată recent care concurează la aceeaşi categorie, America, venim! de Răzvan Săvescu (cu un box office de 20.000 de spectatori în două săptămâni) recurge la o strategie asemănătoare a folosirii beneficiilor unor succese TV. Este vorba în primul rând despre experienţa sitcomului, gen televiziv în care regizorul s-⁠a exersat îndelung în seriale precum La bloc, La servici, Gaşca, Clanul ...

citește »

Sfârşit de an cinematografic

Rândurile de faţă nu-⁠şi propun un bilanţ exhaustiv al anului cinematografic românesc (în primul rând pentru că le scriu cu câteva săptămâni înaintea finalului de an, astfel că numeroase surprize ar putea apărea până atunci). Aş vrea, însă, să detaliez impresiile produse de premierele de până acum ale anului cinematografic, şi să apreciez, astfel, stadiul evolutiv al filmului naţional din ...

citește »

Boris Marian: Despre terorism şi lumea de azi

O interesantă întâlnire a fost organizată de doamna Delia Marc, la care a participat cu o intervenţie profesorul Radu Carp de la Facultatea de Ştiinţe Politice. Au urmat discuţii incitante cu membri ai obştii noastre. Pornind de la comemorarea atacului terorist din 11 septembrie 2001, s-⁠au amintit şi dezbătut aspecte ale vieţii în lume şi în România, tendinţa de a ...

citește »

Ceea ce conteză

Dar ceea ce este mai important, este faptul că Revoluţia înseamnă înlăturarea motivelor care au generat exilul (în egală măsură interior şi exterior). Autarhia comunistă este îndepărtată, iar ţara întreagă ar trebui să se reconfigureze prin aplicarea unor modele noi care să o alinieze la valorile occidentale. Odată cu evenimentele din 1989, se pune capăt unui fenomen generat de autarhia ...

citește »

Constantin Stancu: O mie de cuvinte pentru cărătorul de bagaje

Autorul face efortul de a rămâne în limita acestor o mie de cuvinte pentru a putea acapara lumea spiritului, una stranie, reală şi dureroasă, cu fulgere de frumuseţe şi detaşare. Norma este autoimpusă pentru a crea presiunea frumuseţii într-⁠o lacrimă. Limitele forţează imaginaţia, trăirea, limbajul. Ladislau Daradici realizează în cartea sa Călăuzitorul de suflete parabola sufletului în infinitatea a o ...

citește »

O cercetătoare a filosofiei româneşti

De la Cantemir la Conta şi de la Blaga la Mircea Vulcănescu sau Cioran, gânditorii români, chiar atunci când s-⁠au rataşat unei direcţii autoritare de gândire, nu au motive de complexare, pentru că au indus demersului distincţii şi compliniri care au rotunjit sistematica viziunii filosofice asumate şi de multe ori le-⁠au inserat idei, argumente şi concepte nebănuite de iniţiatori. Că ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest