Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2018

Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2018   Editorial Nicolae Breban ● Viaţa ca posesie/ 3 O, nu, nu vreau să spun totul, aşa-ceva nu există, nu e un instrument pe care putem să-l apucăm noi, oamenii, chiar şi cei mai îndrăzneţi, cei mai nechibzuiţi în a ne gospodări scurtul, firavul (sau nu?!…) fragment de existenţă. Absolutul! Istorie şi critică literară ...

citește »

Nicolae Breban: Viaţa ca posesie

O, nu, nu vreau să spun totul, aşa-⁠ceva nu există, nu e un instrument pe care putem să-⁠l apucăm noi, oamenii, chiar şi cei mai îndrăzneţi, cei mai nechibzuiţi în a ne gospodări scurtul, firavul (sau nu?!…) fragment de existenţă. Absolutul! Ca şi în primul volum, comentez încă odată această denominaţie, această ultra-⁠uzuală expresie, încărcată de o uzură greu perceptibilă ...

citește »

Bogdan Creţu: Incursiuni în memorialistica românească (III)

După 1989, are loc o redescoperire entuziastă a genului: sunt reeditate sau editate pentru prima oară scrierile confesive ale interbelicilor, dar nu numai. Literatura propriu-⁠zisă mai interesează în măsura în care reuşeşte să fie un bun instrument al memoriei, un martor al trecutului traumatizant În timpul comunismului, genul memorialistic intră în recesiune. Având posibilitatea reconstituirii unui trecut într-⁠o formă neconformă ...

citește »

Mircea Platon: Treierătoare anticomuniste

Petenţii sunt, în majoritate, verticali, cerându-⁠i lui Stalin să judece după dreptate, după legile şi prevederile Constituţiei Sovietice. Tonul scrisorilor e unul de o demnitate arhaică Absurditatea regimului comunist devine evidentă şi din paginile originalei lucrări editate de istoricul Mariana S. Ţăranu Scrisori către Stalin sau Spovedaniile celor ocupaţi (1947-⁠1953) (2014). Cele 280 de scrisori sunt, în zdrobitoarea lor majoritate, ...

citește »

Marian Victor Buciu: Revelaţia polifonică dintr-un roman în versuri

Devine clar de ce romanciera-poetă îşi preîntâmpină cititorul specificând, la modul (im)personal că Geniul inimii este: „O carte pentru cel care ştie. O carte pentru mine” A nu fi şi a fi: aceasta-⁠i mirarea Aura Christi a publicat numeroase cărţi – de poezie: 9 cu 4 antologii (1993-⁠2016); de eseuri: 10 (1998-⁠2016); 6 romane (2001-⁠2010, pare a părăsi temporar specia). ...

citește »

Vasile Muscă: Nevoia de mit

Mitul însoţeşte ca o prezenţă permanentă evoluţia culturală şi, desigur, filosofică a omenirii. Marile produse ale gândirii filosofice rămân şi ele adânc impregnate de substanţa mitică Resortul ultim al explicaţiei raţionale a realităţii rezidă în triumful ideii de necesitate în ceea ce mai târziu se va numi odată cu naşterea ştiinţei moderne „mecanismul universului”. Ea a fost lansată deja de ...

citește »

Sonete de Ignatie Grecu

Închinăciune de seară A ostenit şi mierla. Frunza poate În voie să suspine, dreaptă, clară. Pe fluturii cu aripi înstelate, Să doarmă-n flori, păianjenii-i lăsară. Să fie poate, în curând, şi seară. Din mări adânci, din singurătate, O lună ca o arcă solitară Pluti-va-ncet peste păduri şi sate. Tălăngile la stână or s-apună Cu stelele clipind în cer deodată. Şi ...

citește »

Aura Christi: Diversiunea salvatoare

Probabil că descrierea celor două experienţe au menirea de a mă reapropia din alt unghi de tema acestei cărţi: Legea Iubirii. E o temă imposibilă, îmi spuneam zilele trecute. O, Doamne, în ce istorie am intrat iarăşi! Conştientizarea repetată a acestei realităţi m-⁠a dus într-⁠un blocaj, din care am ieşit, recurgând la o diversiune salvatoare Ori de câte ori sunt ...

citește »

Evenimente culturale: Ziua Limbii Române celebrată la Biblioteca Academiei Române

Evenimente culturale: Ziua Limbii Române celebrată la Biblioteca Academiei Române Patru manuscrise rare, socotite printre cele mai vechi texte româneşti, au fost expuse vineri, 31 august 2018, între orele 8-⁠13, în Cupola de Sticlă a Bibliotecii Academiei Române. Monu- mente ale limbii române, reprezentând primele traduceri ale Psaltirii şi Faptelor Apostolilor, manuscrisele fac parte din colecţia Serviciului de Manuscrise – ...

citește »

Ioan-⁠⁠Aurel Pop: România noastră la Centenarul Unirii

Acum un secol nu s-⁠a făcut România – România o făcuseră demult strămoşii – ci ne-⁠am adunat cu toţii sub acelaşi edificiu naţional, aşa cum au făcut mulţi europeni atunci. Ceea ce nu este puţin lucru! Recent, un „analist politic” îi învăţa pe români, de la înălţimea tribunei sale televizate, că românii nu au cu ce să se laude în ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest