Din ultimul număr:
Contemporanul » pagina 2

Articole din

Olimpiu Nuşfelean: Cămaşa Ustinei

Vom desluşi multe rosturi ale îngrijirii de trup (postul, însănătoşirea cu ajutorul medicinii, trăirea în suferinţă…). Iisus, de altfel, îndură rănile de pe cruce ca să ne ajute în dobândirea vindecării sufletului, a ieşirii din vină, a înaintării pe calea mântuirii Laur, protagonistul din romanul omonim al lui Evgheni Vodolazkin, trăieşte mare parte din copilărie (şi adolescenţă) alături de bunicul ...

citește »

Andrei Marga: Primul român cu formaţie în filosofie

În cea mai bună tradiţie a meritocraţiei, el spune că „sancţiunea sănătoasă pe care acest principiu o dă meritului şi nemeritului” este cea care ţine trează conştiinţa posibilului şi motivează acţiunea Virgil Bărbat a fost primul român cu formaţie în filosofie şi ştiinţele sociale care a cercetat societatea americană. Volumul Imperialismul american. Doctrina lui Monroe (Cartea Românească, Bucureşti, 1920) a ...

citește »

Ladislau Daradici: Timp rătăcit, vremuri bastarde…

În arhitectura romanului există şi un nivel bine conturat al intervenţiilor naratoarei referitoare la timp şi vremuri, la inevitabila prăbuşire a casei strămoşeşti (care se transformă peste noapte, dintr-⁠un cuib generos şi protector, într-⁠o arcă instabilă) După O lume fără mine (1991), Prăpastia de hârtie (2003) şi Crimă cu înlocuitor (2009), Mariana Vartic publică, în 2015, al patrulea său roman, ...

citește »

Mihaela Roşu Bînă: Tratat despre iubire, credinţă şi mântuire

Drumul către sine este drumul către fiinţele dragi şi, mai ales, către marele Univers cu ale cărui ritmuri învaţă să rezoneze. Cartea a patra a tetralogiei, născută din tentativa autoarei de a-⁠şi înţelege locul şi menirea, poate fi abordată ca un Tratat despre iubire, sacrificiu, credinţă şi mântuire Apariţia ultimului volum transformă proiectul romanesc iniţial într-⁠o tetralogie a vârstelor şi ...

citește »

Ionel Necula. Omul providenţial al culturii româneşti

Puţini, dintre cei care admit teza dublei sacrificări a lui Eminescu recunosc, concomitent, şi nevinovăţia lui Maiorescu, recunosc că magistrul a avut o atitudine aproape părintească faţă de poet şi-⁠a arătat faţă de el o generozitate cum nu prea se poartă în cultura noastră, în care suntem mai mult porniţi spre tăgadă decât spre recunoaşterea valorii acolo unde se irizează ...

citește »

Sorin Lavric în dialog cu Virgil Nemoianu: „Stâlpi ai existenţei noastre”

Mă simt mândru şi privilegiat că şi din familia mea au fost unii care au intrat în această categorie, doi unchi jertfindu-⁠şi viaţa, unul în temniţa de la Aiud, altul executat fiindcă fusese „partizan“ în munţii Banatului. Alţi membri din familie au fost încarceraţi, au fost plasaţi sub domiciliu forţat şi altele. Încă de copil ajungeau la urechile mele veşti ...

citește »

Poem de Nichifor Crainic

Nichifor Crainic Unde sunt cei care nu mai sunt? Întrebat-am vântul, călătorul bidiviu pe care-aleargă norul spre albastre margini de pământ; – Unde sunt cei care nu mai sunt? Unde sunt cei care nu mai sunt? Zise vântul: Aripile lor mă ajută nevăzute-n zbor. Întrebat-am luminoasa ciocârlie, candelă ce arde în tărie undelemnul cântecului sfânt: – Unde sunt cei care ...

citește »

Victor Voicu: Victor Babeş – un reper de anvergură

Generaţia paşoptistă, formată cultural şi ştiinţific în Occident precum şi cea care i-⁠a urmat, au fondat Academia Română – o instituţie simbol a românilor, dând în 1866 semnalul unităţii spirituale a acestui popor Victor Babeş este unanim recunoscut ca unul dintre cei mai străluciţi reprezentanţi ai medicinii româneşti. În 1926, la trecerea în nefiinţă a lui Victor Babeş un alt ...

citește »

Cristian Hera: Solul – o arhivă a planetei

În evoluţia dezvoltării umane s-⁠au înregistrat şi se înregistrează numeroase crize, provocatoare de destabilizare. De regulă, crizele apelează la patrimoniul cunoaşterii, suscită inteligenţa, competenţa, îndrăzneala şi solidaritatea umană. Cunoştinţele acumulate şi experienţa dobândită în cei 60 de ani dedicaţi activităţii de cercetare ştiinţifică, din care majoritatea pentru studierea fertilităţii solului, nutriţiei plantelor şi aplicării îngrăşămintelor, mă determină să afirm fără ...

citește »

Vasile Muscă: Nietzsche şi filologia clasică

Grecia clasică, cu valorile sale universale şi idealul său etern de om şi de cultură, exprimă nevoia spiritului lui Nietzsche, care este, totodată, şi cea a spiritului european al vremii sale, de a găsi un punct cardinal în aventura existenţei omeneşti, după ce omenirea a plonjat în baia relativismului istoric, necesar pentru ca omul să nu se piardă definitiv în ...

citește »
Anticariat online

Pin It on Pinterest