Contemporanul » Noutăți editoriale » Contemporanul. Ideea Europeană – București în 5 minute

Contemporanul. Ideea Europeană – București în 5 minute

Revista „Contemporanul. Ideea Europeană”, care apare sub egida Academiei Române, găzduieşte, începând cu luna iunie, publicația „Bucureşti în 5 minute”, editată de Muzeul Municipiului Bucureşti (MMB). Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului, iar publicația MMB își lărgește rețeaua de distribuție, ajungând la un public mai numeros și calibrat pe cunoașterea și promovarea culturii, istoriei și patrimoniului național, obiectiv al ambelor instituții.

Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimo­niul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedi­cate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.

Muzeul Municipiului Bucureşti are în componenţa sa 12 muzee şi case memoriale şi s‑a afir­mat ca un centru informaţional, cultural şi educaţional, nucleu activ al unei reţele de organizaţii. Muzeul este un punct de reper pentru comunităţile culturale bucureştene, precum şi pentru mediul academic şi ştiinţific. Detalii sunt oferite pe site-ul instituţiei: www.muzeulbucurestiului.ro. De peste trei ani, publicaţia Bucureşti în 5 minute, care, iată, devine supliment de istorie al re­vistei Contemporanul. Ideea europeană, susţine în cele opt pagini ale sale accesul deschis către bogăţia informaţională generată de această instituţie modernă, dedicată nu numai promovării istoriei şi patrimoniului, ci şi deschiderii orizontului de cunoaştere al tuturor vizitatorilor săi.

În paginile revistei Contemporanul. Ideea Europeană – publicație care apare sub egida Academiei Române – veți găsi și în anul 2020 studii, texte polemice, semnate de Nicolae Breban, Aura Christi, Victor Ivanovici, Virgil Nemoianu, Ioan‑Aurel Pop, Dumitru Radu Popescu, Eugen Simion, Ion Simuţ, Răzvan Theodorescu, Eugen Uricaru, Victor Voicu. Evenimentele din domeniul culturii – ținând de literatură, știință, arte platice, istorie, istoria mentalităților, film ș.a. – sunt comentate de  Luiza Barcan, Iulian Boldea, Ştefan Borbély, Marian Victor Buciu, Constantina Raveca Buleu, Theodor Codreanu, Bogdan Creţu, Dana Duma, Adrian Majuru, Boris Marian, Dana Oprica, Mircea Platon, Dana Pocea, Adrian Dinu Rachieru, Alexandru Surdu, Maria‑Ana Tupan, Magda Ursache, Alexa Visarion ș.a. De asemeni, veți citi, în continuare, corespondențe din străinătate trimise de Hans Dama (Austria), Dragoş Nelersa (Israel), Roxana Pavnotescu (SUA), Maria Floarea Pop (Spania), Violeta Popa, Irina Ţurcanu-Francesconi (Italia), Victor Ravini (Franţa), Ding Chao (China) ș.a.

Revista este distribuită de Editura Maxim Concept şi poate fi cumpărată din magazinele InMedio, Relay.
Începând cu nr. 6/ 2020, se difuzează, de asemenea, şi în cadrul reţelei muzeale a Muzeului Municipiului Bucureşti.

● Revista Contemporanul + București în 5 minute în format tipărit și pdf sunt disponibile și pe Librăria Ideea Europeană (vezi aici)

Noutăți editoriale · Editura Ideea Europeană

Mircea Platon
Deşcolarizarea României
Scopurile, cârtiţele şi arhitecţii reformei învăţământului românesc

Northrop Frye, vorbind despre o „etică a schimbării”, atrăgea atenția încă de la sfârșitul anilor ’60 – ani în care s-au extins la scară largă multe dintre experimentele și ingineriile sociale importate și în România după 1989 – asupra importanței protejării continuităților structurale, a liniilor de forță culturale ale unei societăți: „Adevăratul fundament al acestui sentiment al continuității timpului era, cred, sentimentul continuității instituțiilor sociale.
Secole la rând, omul occidental a fost sporit și civilizat de instituțiile sale: doar continuitatea națiunii, a bisericii, a clasei sale sociale, a partidului, a genealogiei sau a breslei sale dădea vieții sale o dimensiune de mai mare importanță. Pierderea încrederii în permanența acestor instituții, sau, mai degrabă, în presupunerea că sunt cumva mai bune tocmai pentru că sunt permanente, a adus după sine o criză de stranie versatilitate. Nu e o criză politică sau intelectuală, sau religioasă: e toate aceste lucruri la un loc, o criză a spiritului. […] Motorul continuității instituțiilor sociale este continuitatea cunoașterii și a procesului de învățare și, într-o epocă în care proiecțiile sociale nu se mai bucură de loialitatea nimănui, nu putem decât să ne întoarcem la această sursă a lor”.
Ceea ce a făcut procesul de reforme (structurale și sistemice) ale învățământului românesc a fost, într-o țară zguduită din temelii ca România trecută printr-un comunism atroce pentru continuitățile istorice și un post-comunism haotic și iconoclast, tocmai să ne rupă legătura cu acea sursă a proiecțiilor sociale/ instituțiilor permanente care e continuitatea cunoașterii și a învățării. Ne-a tăiat cu inconștiență sau cu sadism, deci, cu perversitate, ultima șansă de a redeveni o societate normală. / Mircea PLATON

În acest demers exemplar, remarcabilul scriitor și istoric Mircea Platon face un plonjeu erudit și onest în trecutul învățământului național românesc, așezat în oglindă cu învățământul supus abuziv, în ultimele trei decenii, unei serii de reforme maligne după ce – în 1990, apoi, în 1994 – s-a constatat indubitabila calitate și nivelul înalt ale educației autohtone, chiar dacă sau cu atât mai mult, cu cât aceasta a trecut – nu rareori, cu brio – prin seismele provocate de cele câteva dictaturi, reușind performanța de a conserva și perpetua unicitatea și identitatea națiunii române, legitimate în parcursul istoric prin vârfurile și elitele ei reale. După „continua lui prefacere până la totala măcinare”, adică după succesivele procese de așa-zisă reformă de durata a circa trei decenii postdecembriste, învățământul românesc arată ca un câmp de luptă devastat și păzit strașnic, în continuare, de agenți ai globalizării, fie ei străini sau români, în intenția de a transforma definitiv școala românească într-un „incubator de salahori globali”, în condițiile unui „capitalism al dezastrelor” ce și-a lăsat inconfundabila amprentă și asupra României. (Naomi Klein, Doctrina șocului. Capitalismul dezastrelor)
Dintr-o instituție de un real prestigiu, edificată pe parcursul unui secol și jumătate și menită să formeze caractere și personalități, familiarizate cu istoria, credința, valorile fondatoare – inclusiv cele culturale – și tradițiile neamului românesc, învățământul românesc riscă să se transforme în… „sarcină managerială”. Dintr-o instituție validată prin vârfurile ei – vârfuri recunoscute pe mapamond –, cu o amplă, bogată tradiție în trecutul țării noastre, profesorul riscă să se transforme în „prestator de servicii” și nimic altceva decât un „agent al reformei”, însărcinat cu misia – pardon, „sarcina managerială” – de a pregăti forță de muncă ieftină pentru alte state (non)europene, inclusiv „proletari globali ai tastaturii”. Și aceasta în condițiile în care destul de curând IT-iștii vor fi înlocuiți de roboți. Suntem, așadar, față în față cu „o dezastruoasă «reformă» care ne-a împins în zona precariatului educațional și a dispariției ca națiune”. Concluzia monografiei platoniciene e aspră, dreaptă și justificată cu asupra de măsură prin argumente. Tot ce se întâmplă în arealul educației naționale românești pe parcursul a circa trei decenii, în numele unor imperios clamate adaptări la „noua lume” tehnologizată, în numele progresului și al prosperității, cultivate în epoca religiei confortului etc., etc., sub masca reformei din temelii, așadar, constituie un atac virulent și insidios – turnat în matrița noilor mijloace de comunicare și a rețelelor instituționale – la adresa identității națiunii române și a tot ce formează, de milenii, identitatea noastră națională: credința, cultura, tradiția, familia, istoria, civilizația formată răstimp de milenii pe acest pământ sfânt, numit România.  / Aura CHRISTI

În curând disponibilă în librării.
Mai multe informații pe librăria Ideea Europeană.

0

Cum am putea îmbunătăți acest articol?


+
=


Verify Human or Spambot ?

Despre Conte

Revista Contemporanul, înființată în 1981, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent [...]

Vezi descriere completă

Scrie un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Sunt de acord cu termenii si conditiile Contemporanul.ro: Contemporanul.ro isi rezerva dreptul de a sterge/edita orice comentariu si de a interzice postarea comentariilor care depasesc limitele limbajului civilizat, comit atacuri la persoana precum comentariile cu tenta antisociala, caracter rasist sau xenofob.

*

Anticariat online

Pin It on Pinterest